Instruire asistată de calculator
","description":"","sources":{"media":[],"extra":[{"url":"https://storage.googleapis.com/livresq-client-storage-prod/5cdc117fe09309859ba32ca9/project/5d6e9162f7e4c84a5a8bacf6/extra/1567527293125/OLIMPIUS%20ISTRATE.png","name":"OLIMPIUS ISTRATE.png","mimetype":"image/png","bytes":126634,"width":100,"height":100,"index":0}]},"resources":["5d6e9163f7e4c87b528bad2f","5d6e9163f7e4c886fe8bad30","5d6e9163f7e4c87d258bad31"],"body":{"body":["5d6e9163f7e4c87b528bad2f","5d6e9163f7e4c886fe8bad30","5d6e9163f7e4c87d258bad31"],"toc":[{"section":"5d6e9163f7e4c87b528bad2f","bookmark":"bookmark56f59fbc","content":"1.1. Noile generații de elevi
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmark7d23f8a8","content":"2. Un curriculum în secolul XXI: Designul activităților de învățare
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmark72a8f241","content":"2.1. Proiectarea activităților de învățare
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmark18e0355e","content":"2.3. Conținuturile învățării
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmark3273994d","content":"2.4. Obiectivele învățării
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmarka77fa949","content":"2.5. Evaluarea autentică
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmarkd0183278","content":"2.6. Metode didactice
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmarke269713a","content":"2.7. Design universal pentru învățare
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmark936bcefd","content":"2.8. Proiectarea unei învățări participative și antrenante. Gamification
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30","bookmark":"bookmarkc09fa645","content":"Resurse
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c87d258bad31","bookmark":"bookmark9735b865","content":"3. Integrarea instrumentelor online și resurselor în format digital
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c87d258bad31","bookmark":"bookmarkf392ebb9","content":"3.1. Avizier online
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c87d258bad31","bookmark":"bookmark55c4f59a","content":"3.2. Avatar virtual
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c87d258bad31","bookmark":"bookmark71e9ecd1","content":"3.3. Nor de cuvinte
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c87d258bad31","bookmark":"bookmark718b3e60","content":"3.5. Document colaborativ
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c87d258bad31","bookmark":"bookmark2636bf92","content":"3.6. Suport pentru prezentări
","level":0},{"section":"5d6e9163f7e4c87d258bad31","bookmark":"bookmark0a7d17aa","content":"3.7. Test online
","level":0}],"toolbar":[{"kind":"toc","enabled":true},{"kind":"title","enabled":true},{"kind":"help","enabled":true},{"kind":"settings","enabled":true}],"navigation":"by_section","forceToc":false,"meta":{"publishTitle":"Instruire asistată de calculatorfrontpage","thumbnail":0,"authors":["Olimpius Istrate"],"fields":[{"kind":"toc","name":"Cuprins","value":[],"uid":"i0a99479d"}]}},"help":"","uiLanguage":"ro","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e9162f7e4c84a5a8bacf6"},"5d6e9163f7e4c87b528bad2f":{"type":"section","title":"Titlu resursă secțiune","description":"","resources":["5d6e916cf7e4c82e618bae6a","5d6e916cf7e4c846f48bae6d","5d6e916cf7e4c85cd78bae6b","5d6e916cf7e4c8bdc78bae6e","5d6e916cf7e4c8d0218bae6c"],"body":[{"id":"if0eee7da","kind":"row","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i07ba9b52","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"i33d03bb6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"1.1. Noile generații de elevi
","bookmark":{"id":"bookmark56f59fbc","content":"1.1. Noile generații de elevi
"}},{"kind":"text","id":"i5948e1fa","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Rezultatul unei activități de învățare depinde în cea mai mare măsură de adecvarea resurselor, metodelor, scopului activității la cel care învață – mai ales astăzi, trebuie să acordăm o atenție sporită la ceea ce știe, ce vrea și ce poate face elevul.
\n\nStudii recente în psihologie cognitivă și neuroștiințe ne arată că generațiile actuale își dezvoltă mai rapid și într-o mai mare măsură o serie de deprinderi cognitive. Susținuți de tehnologiile (ubicue) care le oferă acces la informație și la situații diverse, facilitând activități cu potențial multiplu de dezvoltare, copiii din ziua de azi sunt mai capabili, mai devreme, să clasifice concretul, să abstractizeze, să utilizeze construcții ipotetice pentru explorare (Flyn, Luria, apud Iliescu, 2017).
"},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i974e7dbc","visual":{"css":"&{flex-basis:118%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"row","id":"i1f359f04","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"ia466a47e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Reflecție:
","id":"i265a49b9","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8d0218bae6c"}]},{"kind":"cell","id":"i3f729708","visual":{"css":"&{flex-basis:192%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Gândiți-vă la un exemplu de activitate, la o disciplină pe care o predați (preferabil la primar sau gimnaziu), în cadrul căreia elevii fac apel la una dintre următoarele operații cognitive:
\n\n- clasificarea
\n\n- abstractizarea
\n\n- formularea sau verificarea unei construcții ipotetice.
","id":"i6ee17545","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}]},{"kind":"text","id":"i3f577902","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"(a) În ceea ce privește rapiditatea și corectitudinea rezolvării sarcinii de lucru, puteți spune că remarcați o diferență între generațiile actuale de copii și generațiile de acum 20-30 de ani?
\n\n\n\n
(b) La disciplina dvs., remarcați o diferență între copiii care utilizează intens noile tehnologii acasă și ceilalți?
\n\nAceastă diferență are aspecte mai degrabă pozitive sau negative?
"}]},{"kind":"cell","id":"i852a3d4a","visual":{"css":"&{flex-basis:116%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c846f48bae6d"},{"kind":"text","content":"[Notă: Unele cadre didactice au remarcat o influență pozitivă a utilizării computerelor și jocurilor asupra capacităților cognitive specifice matematicii și științelor, la copii de 8-12 ani.
\n\nDe asemenea, au fost raportate influențe (negative) ale utilizării intensive a noilor tehnologii de către copii, acasă, asupra capacității de susținere a atenției pentru sarcini „convenționale” și repetitive de învățare.]
","id":"i2dc26669","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"ib701c0ea","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Omniprezente, instrumentele de simulare și vizualizare îi ajută să recunoască paternuri, să raționeze calitativ în privința diverselor situații, să transfere cadre de referință, să imagineze modele dinamice (Dede, 2010). În același timp, sunt nenumărate semnale de alarmă în privința efectelor negative ale noilor tehnologii prin raportare la cogniție și la învățare-dezvoltare – în special în ce privește atenția, memoria, satisfacția și valoarea sau valorizarea recompensei – care însă nu sunt suficient susținute de studii relevante (Wilmer, 2017).
","id":"if2a7ef0d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Se pare că avem într-adevăr de-a face cu elevi diferiți de generațiile anterioare, cărora trebuie să ne adresăm diferit pentru a le pune în valoare potențialul, indiferent că vizăm sau nu utilizarea tehnologiei la clasă. Nativii digitali, crescuți în medii în care tehnologiile le sunt la îndemână, în care consumerismul și globalizarea își pun amprenta pe modul în care se raportează la realitatea înconjurătoare, reacționează diferit față de generațiile anterioare în situații concrete de învățare propuse de cadrul didactic. Unii cercetători semnalează chiar o schimbare atât de semnificativă produsă la nivelul nativilor digitali, încât nu mai este vorba de un progres continuu, ci de o „ruptură”, un „eveniment unic care schimbă lucrurile atât de fundamental încât nu mai este cale de întoarcere” (Prensky, 2001).
","id":"if10fae8d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i91835c23","kids":[{"kind":"row","id":"i3bb79c31","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i91cb7faa","visual":{"css":"&{flex-basis:201%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"video","id":"5d6e916cf7e4c8bdc78bae6e","action":{"kind":"followLink"}},{"kind":"text","content":"[Sursa imaginii: LookSport, via Youtube – captură de ecran din emisiunea „Jurnal de Psiholog cu Raluca Anton” https://www.youtube.com/watch?v=CpxOmJ3m5LQ]
","id":"ieb4324c4","action":{"kind":"followLink"},"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i95ba9e74","kids":[{"kind":"text","content":"Reflecție:
","id":"ie0028f8d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c82e618bae6a"},{"kind":"text","id":"i6b2aa2df","content":"Care este, pentru dumneavoastră, cea mai importantă idee vehiculată în dialogul următor și care sunt implicațiile acesteia pentru activitatea unui profesor?
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:57%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"visual":{"css":"&{flex-basis:383%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i2c8479e3","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"i8891dec5","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"ie05daa37","kids":[{"kind":"text","content":"Lumea în care își vor desfășura activitatea noile generații este, de asemenea, o lume puternic tehnologizată, competitivă, globală, colaborativă. Într-o bună măsură, este motivul pentru care, în învățământ, au prins teren paradigma centrării pe cel care învață și orientarea finalităților către competențe. Voci prescriptiv-imperative pledează, începând de acum 20 de ani, pentru schimbări mai radicale în ce privește educația copiilor: școlile trebuie să se adapteze, profesorii trebuie să accepte/ să se schimbe, învățarea trebuie să se transforme încorporând perspectiva lumii digitale, bazată pe informație și cunoaștere.
\n\nÎncă din 2011, Salomon și Perkins pun întrebarea firească „În ce fel ne face tehnologia mai capabili?”, investigând efectele la nivel cognitiv pe trei paliere: modul în care utilizarea tehnologiei susține adesea performanța intelectuală (efecte cu tehnologia), măsura în care utilizarea tehnologiei lasă „reziduuri” cognitive care îmbunătățesc performanța chiar și fără tehnologie (efecte ale tehnologiei), precum și măsura în care tehnologia nu are un impact direct asupra performanței, însă o reorganizează fundamental (efecte prin tehnologie). O certitudine este faptul că tehnologiile ne oferă noi metafore, perspective sau cadre în care gândim astăzi lumea înconjurătoare, iar cercetătorii concluzionează că există multiple moduri în care (se poate spune că) tehnologiile ne fac într-adevăr mai deștepți.
\n\nOricum, „generația” din care facem parte este doar parțial un predictor pentru modul în care ne descurcăm în parcursul profesional, personal, cultural, ca adulți, într-o lume bazată pe tehnologie. Relevanța, frecvența și calitatea experiențelor de învățare, contextul socio-economic și nivelul de educație sunt mult mai importante decât diferențele generaționale.
\n\nDeterminismul tehnologic al lui Prensky trebuie reconsiderat, astfel, prin prisma valențelor sale în complementarizarea dezvoltării calităților autentice ale ființei umane – cu alte cuvinte, formarea, chiar și într-o lume nouă, rămâne subordonată unui ideal social susținut de valori umaniste, ancorate axiologic, perene.
\n\nÎn acest context, tehnologiile susțin, augmentează, permit – și impun – o mai bună focalizare pe eficiență, performanță, inovare, într-o lume globalizată și competitivă.
","id":"i43bdca20","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"row","id":"id5240eae","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i8cba47d7","visual":{"css":"&{flex-basis:90%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c85cd78bae6b"}]},{"kind":"cell","id":"i67bc3303","kids":[{"kind":"text","content":"Resurse:
","id":"ifa6ed124","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Dede, C. (2010). Emerging influences of information technology on school curriculum. În: Journal of Curriculum Studies, 32:2, 281-303, doi: 10.1080/002202700182763
\n\nIliescu, D. (2017). Engaged Citizenship through Scientific Education and Critical Thinking. Prezentare susținută în cadrul Conferinței Naționale a Comunității Educația pentru Științe, Universitatea din București, 3-4 nov. 2017. Online: http://cnces2017.unibuc.ro/
\n\nPrensky, M. (2001). Digital Natives, Digital Immigrants. In: On the Horizon. MCB University Press, Vol. 9 No. 5, October 2001. Online: https://www.marcprensky.com/writing/Prensky%20-%20Digital%20Natives,%20Digital%20Immigrants%20-%20Part1.pdf
\n\nSalomon, G. & Perkins, D. (2011). Do Technologies Make Us Smarter? Intellectual Amplification With, Of, and Through Technology. In: Sternberg, R.J. & Preiss, D. (eds.). Intelligence and Technology: The Impact of Tools on the Nature and Development of Human Abilities, p.71. Routledge.
\n\nWilmer HH, Sherman LE and Chein JM (2017). Smartphones and Cognition: A Review of Research Exploring the Links between Mobile Technology Habits and Cognitive Functioning. Front. Psychol. 8:605. doi: 10.3389/fpsyg.2017.00605
","id":"ieec924b0","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:271%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}]}]}],"help":"","visual":{"theme":"Emerald","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e9163f7e4c87b528bad2f"},"5d6e9163f7e4c87d258bad31":{"type":"section","title":"Titlu resursă secțiune","description":"","resources":["5d6e916cf7e4c8026d8baec8","5d6e916cf7e4c80a668baed1","5d6e916cf7e4c813248baeb9","5d6e916cf7e4c8206b8baec7","5d6e916cf7e4c821868baecd","5d6e916cf7e4c84db28baecb","5d6e916cf7e4c85c478baec1","5d6e916cf7e4c85d718baec4","5d6e916cf7e4c865ab8baec2","5d6e916cf7e4c868f18baed2","5d6e916cf7e4c88ab58baed5","5d6e916cf7e4c89d258baeba","5d6e916cf7e4c89f318baecf","5d6e916cf7e4c8ab518baebc","5d6e916cf7e4c8fe4f8baebd"],"body":[{"id":"i306ab599","kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i6545964d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"3. Integrarea instrumentelor online și resurselor în format digital
","id":"if89e903f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark9735b865","content":"3. Integrarea instrumentelor online și resurselor în format digital
"}},{"kind":"text","content":"3.1. Avizier online
","id":"i39a09c72","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmarkf392ebb9","content":"3.1. Avizier online
"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i5bd45352","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Un avizier online este un panou de afișaj virtual, o filă pe care se pot adăuga anunțuri (text), linkuri la pagini web cu resurse sau la filme, fișiere pe care le încărcați etc.
\n\nPuteți crea un avizier virtual utilizând aplicații precum:
\n\nAvantajul aplicației Padlet este că este gratuită, simplu de utilizat, dă posibilitatea protejării cu parolă a avizierului, este colaborativă - permite postarea de către elevi, permite feedback de diverse tipuri pentru fiecare postare.
\n\nFișierele încărcate pot fi:
\n\nSau puteți posta anunțuri-text. De exemplu, dacă îi obișnuiți pe elevi să intre săptămânal pe avizierul online al clasei, pentru a vedea tema sau resurse de explorat pentru a fi discutate în clasă, puteți adăuga, la un moment dat, un anunț de tipul: „Luni, 23 octombrie, facem o altfel de lecție. Ne întâlnim direct în curtea școlii, pentru a găsi diverse modalități de a măsura perimetrul terenului de baschet și de a calcula înălțimile clădirilor. Aduceți rulete și sfoară.”.
\n\nLinkurile la resurse recomandate elevilor se pot dovedi, de asemenea, utile, mai ales cele la filme de pe Youtube. Filmul va rula direct pe fila Padlet.
","id":"id330ab24","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i14d30c78","visual":{"css":"&{flex-basis:208%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exercițiul 3.1: Crearea unui avizier online
\n\n1. Creați-vă un cont pe https://padlet.com
\n\n2. Realizați un avizier virtual de tip Wall (perete/ zid): în contul dvs., clic pe Make a Padlet, apoi pe Wall.
\n\n3. Personalizați avizierul, utilizând opțiunile din partea dreaptă: titlu, descriere, fundal, să permită comentarii și reacții, dați un titlu (de ex.: Geografie6D, sau Mathemoiselle sau Chimiaefaina) - apoi clic pe Next, în dreapta, sus. Alegeți Privacy: secret sau public, apoi la Those with access alegeți Can read (să nu poată posta nimeni decât dvs.). Din nou Next, în dreapta sus. Apoi clic pe Start posting. E gata!
\n\n4. Acum puteți copia linkul de sus, din bara de adrese a browserului, pentru a-l trimite cuiva într-un mesaj.
","id":"ie676fa18","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"action":{"kind":"followLink","target":"https://padlet.com"}}]},{"kind":"cell","id":"i3456bb75","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"video","id":"5d6e916cf7e4c84db28baecb"},{"kind":"text","content":"Notă: Observați că linkul la Padlet include username-ul dvs. de pe aplicație. O idee este să creați un username (nume de utilizator) generic, de tipul „clasamea”, apoi să faceți aviziere pe care să le denumiți 7A, 7B etc., sau biologie7A.
","id":"i41f860d7","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i9a722e3e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i85cb401c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu de avizier online cu teme
\n\n","id":"iaaea9053","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"ieec216bf","visual":{"css":"&{flex-basis:158%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Utilizare la clasă
\n\nExemplul 1 de mai jos constă într-o activitate în care elevii trebuie să utilizeze aplicația.
\n\nÎn exemplul al 2-lea, profesorul creează un avizier online pentru a comunica ceva elevilor.
","id":"i616ab139","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i34f924d7","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i33e8fa12","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exemplul 3.1.1. Sistemul solar (clasa a V-a) - activitate în clasă
\n\nClasa: a V-a
\n\nDisciplina: Geografie
\n\nTema: Sistemul solar
","id":"i8eeff03b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i2115168b","visual":{"css":"&{flex-basis:40%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8026d8baec8"}]}],"id":"i575d56e6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Sarcina de lucru pentru elevi:
\n\n(În clasă, elevii se vor grupa în 9 echipe, iar fiecărei echipe îi va fi atribuită o planetă a Sistemului Solar; cea de-a 9-a echipă va trebui să prezinte o planetă imaginară.)
\n\nÎn clasă: Realizați un avizier virtual la nivelul clasei cu titlul „Sistemul solar - Planeta...” folosind Padlet (https://padlet.com).
\n\nFiecare echipă va menționa curiozități despre aceasta, va adăuga o fotografie sugestivă a planetei și va încărca un clip video reprezentativ.
\n\nLa finalul orei, un reprezentant al fiecărei echipe va trimite linkul la avizierul creat de echipă pe grupul clasei.
\n\nTema pentru acasă, pentru fiecare elev, este să consulte avizierele celorlalte echipe și să acorde puncte celor mai interesante resurse.
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă enumere toate planetele sistemului nostru solar
\n\nSă descrie particularitățile planetelor din Sistemul solar
\n\nSă aprecieze (critic) valoarea unei informații în ansamblul de cunoștințe pe o temă dată din domeniul Geografie, în perspectiva elaborării unei prezentări sintetice
\n\nSă prezinte unei audiențe o temă din domeniul Geografie, utilizând suporturi vizuale multimedia
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nElevii au ca temă realizarea avizierului online cu titlul „Sistemul Solar - Planeta ...” folosind aplicația Padlet. Aceștia trebuie să identifice în mediul online și/sau în materia predată curiozitățile despre planeta atribuită și să le noteze în avizier, împreună cu o fotografie sugestivă și un clip video. În acest mod, se vor consolida cunoștințele predate.
\n\nFiind un avizier pe care îl realizează în colaborare, elevii vor schimba idei și vor negocia (argumentat) valoarea unor resurse pentru prezentarea temei date - exersând capacități de comunicare, negociere, sinteză, rezolvare de probleme.
\n\nDe asemenea, vor putea consulta și ce au făcut celelalte echipe, apreciind activitatea acestora, exersând astfel capacități de tip analiză și gândire critică (aplicate în domeniul Geografie).
","id":"i0fe1c9d5","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","id":"i348df7a8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Exemplul 3.1.2. Obiective turistice din Franța (clasa a XII-a) - temă pentru acasă
\n\nClasa: a XII-a
\n\nDisciplina: Limba franceză
\n\nTema: Obiective turistice din Franța. Vocabular din sfera călătoriilor în străinătate
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nIntră pe avizierul virtual al clasei și rezolvă temele afișate acolo, respectând instrucțiunile și utilizând resursele postate.
\n\nAvizierul virtual: https://padlet.com/username/OuEstTu cu parola Trouve.
\n\nPe avizierul virtual, elevii găsesc:
\n\n1. Citește prima cerință (Acest filmuleț prezintă câteva dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța. Vizualizați-l, alegeți una dintre prezentările pe scurt scrise si faceți traducerea în limba română.), vizualizează filmulețul din descriere (https://www.youtube.com/watch?time_continue=152&v=F0zyuOZsPfo) si rezolv-o cu ajutorul sursei alăturate (dicționarul online sugerat hallo.ro)
\n\n2. Citește a doua cerință (Capitala Franței găzduiește de asemenea obiective turistice impresionante. Vizualizați acest al doilea filmuleț despre ce putem vizita în Paris și căutați mai multe informații despre istoria unuia dintre obiectivele turistice pe care le identificați în filmuleț. Veți prezenta totul într-o scurtă descriere reformulată de voi.), vizualizează filmulețul atașat și rezolvă cerința.
\n\n3. Rezolvă a treia cerință cu ajutorul sursei din linkul oferit sub aceasta (Alcătuiți o listă cu tot ceea ce avem nevoie pentru o călătorie cu avionul într-o vacanță în străinătate în limba franceză. Mai jos aveți și surse care vă pot fi de ajutor!) link: https://francais.lingolia.com/fr/vocabulaire/voyage
\n\n4. Ultima cerință face apel la imaginația ta, dar pentru a o rezolva îți sugerez întâi să te documentezi din acest filmuleț: https://www.youtube.com/watch?v=f7BQfRacn_M , după care să creezi ceea ce se cere.
\n\nDacă ați fi străin și ați vrea să vizitați România, ce loc ați alege? Vizualizați acest al treilea filmuleț și faceți o alegere pe care să o motivați în limba franceză. Nu uitați, trebuie să vă puneți în pielea unui turist străin!
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă redea corect sensul unui text în limba franceză despre obiectivele turistice din Paris
\nSă identifice anumite elemente dintr-un text audio
Să facă o traducere scurtă din limba franceză în limba română pe tema unui obiectiv turistic
\nSă utilizeze vocabularul din sfera călătoriilor, în propoziții scurte
Să facă o scurtă prezentare a unui obiectiv turistic în limba franceză, documentându-se în prealabil
\n\nSă scrie o scurtă compunere, respectând o temă dată și informându-se din sursa pusă la dispoziție
\n\nModul cel mai probabil în care ne așteptăm ca elevii să lucreze/ să rezolve sarcina de lucru:
\n\n1. Pentru prima cerință, elevii vor vizualiza filmulețul, vor alege un fragment care descrie un obiectiv turistic din Franța și vor face traducerea acestuia în limba română cu ajutorul dicționarului online propus sau cu alte dicționare.
\n\n\n\n
2. În a doua cerință, elevii vor vizualiza și asculta un al doilea filmuleț, în care vor identifica un obiectiv turistic din Paris, despre a cărui istorie vor căuta ulterior mai multe informații și le vor însuma într-o scurtă descriere în limba franceză.
\n\n3. Pentru cea de-a treia cerință, elevii vor citi dialogurile și glosarele scurte de pe site-ul atașat, cu ajutorul cărora vor crea o listă de termeni din vocabularul călătoriilor.
\n\n4. Pentru cerința nr. 4, elevii vor vizualiza filmulețul atașat, își vor imagina că sunt în pielea unui turist străin și vor scrie o compunere în care vor spune unde ar vrea să meargă în România și de ce, compunerea fiind redactată în limba franceză.
"},{"kind":"text","id":"i43115d8e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"3.2. Avatar virtual
","bookmark":{"id":"bookmark55c4f59a","content":"3.2. Avatar virtual
"}},{"kind":"row","id":"i50a72755","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i051c56fc","kids":[{"kind":"text","content":"Un avatar virtual este un personaj digital, care poate fi, de cele mai multe ori, personalizat sau customizat. Poate fi animat sau static. Adesea, poate reda un text pe care i-l tastați sau pe care îl înregistrați (direct din aplicație sau încărcând un fișier audio).
\n\nExemplu de avatar Voki: http://tinyurl.com/y9cwchuj
\n\n
Clic pe butonul Play (pe imaginea avatarului).
\n\nExercițiul 3.2. Să ne cunoaștem. Crearea unui avatar virtual
\n\n1. Creați-vă un cont pe http://www.voki.com/
\n\n2. Realizați un avatar virtual personalizat care să vă prezinte, spunând câteva cuvinte despre dvs.
\n\nÎn contul dvs., alegeți Creator (primul buton de sus). Personalizați-l, apoi introduceți, de la tastatură, un text de prezentare pe care să-l spună.
\n\n3. La final, clic pe Publish. În secțiunea Share, clic pe pictograma de link și copiați linkul (URL-ul) către avatarul creat (Copy URL).
\n\n4. Puneți linkul la avatarul dvs. în propriul avizier (pe care l-ați creat la exercițiul anterior)
\n\n\n\n
Note:
\n\na) Șabloanele pentru avatare care au steluță sunt doar pentru varianta Premium (cu plată). Alegeți un șablon fără steluță.
\n\nb) Vocile în limba română sunt două, ambele feminine. Dacă doriți să prezinte un text în română, creați un avatar de gen feminin.
\n\nc) Una dintre vocile în limba română nu știe să pronunțe corect diacriticele. Alegeți „Ioana”.
\n\nd) Varianta gratuită a lui Voki permite introducerea de la tastatură a unui text limitat la 2-3 paragrafe.
","id":"i18c96d84","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Utilizare la clasă
\n\nÎn exemplul 1 pe care vi-l propunem mai jos, profesorul creează în prealabil un avatar pentru a-l utiliza la oră - pentru a capta atenția și pentru a comunica ceva elevilor.
\n\nÎn exemplul 2, cerința este ca elevii să creeze un avatar care să comunice (profesorului și colegilor) rezultatul reflecției lor, temă pentru acasă.
","id":"idbf96c29","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exemplul 3.2.1. Prezentarea în limba spaniolă (primul an de studiu) - activitate în clasă
\n\nClasa: I (sau a V-a) - primul an de studiu
\n\nDisciplina: Limba spaniolă
\n\nTema: Prezentarea în limba spaniolă
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\n- Bună, copii! Eu sunt Raluca și voi fi profesoara voastră de limba spaniolă. Sper să ne distram dar să și învățăm puțin în acest an școlar. Văd că fiecare are un coleg de bancă. Eu nu am un coleg lângă mine, dar vă voi prezenta pe cineva puțin mai târziu - colegul meu, Manuel.
\n\n- Astăzi vom învăța câteva lucruri foarte simple și frumoase - vom face mici prezentări. Adică, ne vom cunoaște pentru a ne fi mai ușor să comunicăm pe tot parcursul orelor noastre.
\n\n- Pentru asta, va trebui să știm 5 lucruri simple: salutul, două întrebări și două răspunsuri.
\n\n(Le scrie pe tablă:
\n\n¡HOLA! = Bună!
\n\n¿CÓMO TE LLAMAS? = Cum te cheamă?
\n\nME LLAMO .... = Mă numesc Raluca.
\n\n¿CUÁNTOS AÑOS TIENES? = Câți ani ai?
\n\nTENGO ... AÑOS = Am 22 de ani.
\n\n(Pentru fiecare propoziție, le repetă și le dă exemplu cu numele și vârsta, pentru a înțelege ce spune și ce va urma în video.)
\n\n\n\n(Linkul duce la un avatar Voki, pe nume Manuel, pregătit în ziua anterioară. Pune în funcțiune videoproiectorul, le prezintă pe colegul Manuel și le arată elevilor micul video, de trei ori. La a doua vizionare, pune pauze pentru a repeta după Manuel.)
\n\n- Manuel a spus exact ce am făcut noi mai devreme, numai ca in limba spaniolă. Vi-l mai pun o data. Să fiți atenți, pentru că la sfârșit vă cere ceva.
\n\n- V-a întrebat cum vă numiți voi. Puteți să îmi spuneți? Cine vrea sa ni se prezinte mie și lui Manuel? Să facă un mic dialog cu noi...
\n\n(Și asa va decurge toată ora cu fiecare copil în parte.)
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă distingă sunetele specifice limbii spaniole
\n\nSă redea formule de salut în spaniolă
\n\nSă traducă, în română, formule simple de salut și de prezentare
\n\nSă pronunțe corect formule de salut, în spaniolă
\n\n\n\n
Modul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nCum elevii au primul contact cu limba străină, respectiv spaniola în acest caz, realizăm această activitate pentru ca la sfârșitul activității copiii să considere spaniola ceva ușor și plăcut.
\n\nManuel va fi utilizat în orele următoare, rămânând „mascota” clasei și prietenul copiilor.
\n\nCopiii vor fi atenți la ceea ce le spune profesorul. Apoi vor asculta video-ul (avatarul virtual Manuel) de 2-3 ori.
\n\nCu ajutorul profesorului, elevii vor începe sa se prezinte individual. Ei vor răspunde cerinței ursului Manuel, aceea de a spune cum îi cheamă sau câți ani au.
","id":"i0e729ecc","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exemplul 3.2.2. Principiile democrației (clasa a VII-a) - temă pentru acasă
\n\nClasa: a VII-a
\n\nDisciplina: Cultură civică
\n\nTema: Principiile democrației
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nRealizați o scurtă prezentare de maxim 4 paragrafe prin care să evidențiați, cu cuvintele voastre, cu exemple simple și convingătoare, una dintre principalele forme și principii ale democrației (pluralism, reprezentativitate, domnia legii, separarea puterilor în stat, voința majorității și protecția minorităților).
\n\nPrezentarea o veți face prin intermediul unui avatar Voki și veți posta linkul pe avizierul clasei, pentru a fi evaluat de colegi.
\n\nCel mai interesantă prezentare va fi declarată câștigătoare și va fi postată pe prima pagină a site-ului școlii timp de o lună.
\n\nAccesând următorul link https://youtu.be/3Zy_tlQRDmQ , veți avea ocazia de a afla mai multe informații despre temă, într-o manieră ludică și practică. Parcurgerea video-ului este necesară pentru rezolvarea sarcinii de lucru și pentru înțelegerea temei.
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă prezinte, cu exemple, una dintre principalele forme și principii ale democrației;
\n\nSă identifice anumite nuanțe sau situații care au legătură cu democrația;
\n\nSă definească următoarele sintagme: 1) separarea puterilor în stat; 2) pluralism politic; 3) reprezentativitate;
\n\nSă identifice avantaje și dezavantaje ale pluralismului politic în societatea democratică;
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\n• Elevii vor avea la dispoziție o săptămână pentru a realiza sarcina de lucru. Aceștia pot accesa și alte site-uri din surse externe cu mențiunea de a le specifica. De asemenea, elevii pot lua și interviuri persoanelor de pe stradă, astfel interacționând cu aceștia într-o manieră interactivă (întrebări legate de sarcina de lucru- care este percepția acestora despre democrație etc.).
\n\n• Cu ajutorul acestor prezentări, elevii vor trebui să ilustreze în special care sunt avantajele pluralismului (ex: avantaj- posibilitatea de a alege între diferite opinii sau promovarea gândirii și exprimării; dezavantaj- rivalități și tensiuni în societatea civilă și politică, în cazul pluripartidismului).
","id":"ie2834982","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","id":"ieb46be37","content":"3.3. Nor de cuvinte
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark71e9ecd1","content":"3.3. Nor de cuvinte
"}},{"kind":"text","content":"Poate fi un instrument pentru analiză de conținut. Aplicațiile disponibile permit crearea unui suport pentru prezentare de conținut, în formă grafică, statică sau interactivă.
\n\nCâteodată, puteți controla și forma „norului”, oferind astfel un element contextual suplimentar pentru interpretare.
\n\nPuteți crea un nor de cuvinte utilizând aplicații precum:
\n\nNote:
\na) E posibil ca Wordle să nu funcționeze în Chrome sau în Firefox (dacă nu aveți activată Java). Cel mai frecvent funcționează în Internet Explorer (sau e mai ușor de instalat/ activat Java).
b) Nu puteți introduce un paragraf în WordArt; permite doar introducerea fiecărui element component al norului, fie acesta cuvânt sau sintagmă.
","id":"i6821c0bc","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"i8390adb0","kids":[{"kind":"cell","id":"ief56e1df","kids":[{"kind":"text","content":"Exemple de nori de cuvinte, creați cu Wordle și cu WordArt:
","id":"i60a8ea61","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","id":"i383cfcd6","content":"Wordle
\n\nPuteți folosi Wordle pentru o altfel de „analiză de text” - introduceți un paragraf întreg, iar Wordle va face un nor în care mărimea fiecărui cuvânt este determinată pe baza frecvenței, de numărul de ocurențe al acelui cuvânt în textul dat. (Dacă întâlnește „didactice” de 6 ori, îl va face de două ori mai mare decât cuvântul „elevilor”, întâlnit doar de 3 ori.)
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"i3a630ed3","kids":[{"kind":"cell","id":"ic7f1ba6e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c813248baeb9"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:92%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i317014bb","kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c89d258baeba"},{"kind":"text","content":"Sau puteți folosi Worlde - modul avansat - pentru a controla mărimea unei serii de cuvinte cheie pe care l e introduceți, sub formă de listă:
","id":"i332e3882","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:78%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"i21f35d81","kids":[{"kind":"cell","id":"i2f01a7bd","kids":[{"kind":"text","content":"WordArt
","id":"ic66f5209","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","id":"i996bd1ca","content":"WordArt permite doar afișarea, în formă de nor, a unor cuvinte pe care le introduceți, unul câte unul, în „formularul” de creare de nori:
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8ab518baebc"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:72%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i3310107b","kids":[{"kind":"text","content":"Observați că în WordArt puteți controla forma „norului”:
","id":"if3de530c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c85c478baec1"},{"kind":"text","content":"Exercițiul 2.3. Crearea unui nor de cuvinte
\n\nDumneavoastră pentru ce ați putea utiliza norii de cuvinte, la una dintre disciplinele pe care le predați?
\n\nCreați un nor de cuvinte, utilizând WordArt, descărcați-l pe propriul computer, apoi încărcați-l în propriul avizier virtual (creat la Exercițiul 3.1.).
","id":"i019bb6a8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Utilizare la clasă
\n\nÎn exemplul 1, cerința este ca fiecare elev să creeze un nor de cuvinte (temă pentru acasă), care va fi utilizat în ora următoare pentru a genera discuții și analize pe opere literare.
\n\nÎn exemplul al 2-lea, profesorul creează în prealabil o serie de nori de cuvinte și îi utilizează ca pretext pentru a face o evaluare inițială sub forma unor discuții libere cu elevii.
\n\nExemplul al 3-lea este pentru ciclul primar și constă într-o activitate de tip flipped classroom, în care exercițiile din clasă se bazează pe documentarea elevilor acasă și pe produse realizate de ei.
","id":"iaacd90c3","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"id834e299","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i4012de7e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exemplul 3.3.1. Proza interbelică (Recapitulare) - temă pentru acasă și exercițiu în clasă
\n\nClasa: a XII-a
\n\nDisciplina: Limba și literatura română
\n\nTema: Proza interbelică
","id":"i41505c2e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i6bca8650","visual":{"css":"&{flex-basis:59%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c821868baecd"}]}],"id":"i03ba9318","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i5c8a0c3e","kids":[{"kind":"text","content":"Sarcina de lucru pentru elevi:
\n\nAlegeţi-vă un autor român din perioada interbelică și o operă a acestuia, care v-a plăcut mai mult, şi utilizând aplicaţia Wordle (http://www.wordle.net) realizaţi un „nor de cuvinte”, unde veți pune mai multe replici si episoade scurte, semnificative, dar fără să adăugaţi titlul operei alese.
\n\nÎn pagina de lucru a clasei voastre (pe Lino) veţi insera imaginea norului de cuvinte creat, astfel încât colegii care îl vor citi să descopere cărui autor aparține și ce operă este ascunsă în ghicitoarea voastră.
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă enumere cel puțin trei scriitori români din perioada interbelică, dând exemple de opere ale acestora;
\n\nSă identifice cuvintele cheie din opere prin reprezentarea unor episoade semnificative cu ajutorul aplicaţiei Wordle;
\n\nSă redea câteva informații sintetice despre o operă studiată aparținând perioadei interbelice;
\nSă utilizeze modalități alternative de expresie pentru descrierea unui punct de vedere;
Modul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nElevii îşi aleg un scriitor şi un episod reprezentativ dintr-o operă a acestuia şi, cu ajutorul aplicaţiei Wordle, realizează un „nor de cuvinte”, unde vor adăuga diferite replici sau episoade scurte semnificative, fără să adauge titlul operei alese. În ora următoare de Limba și literatura română, fiecare nor de cuvinte va fi pus pe videoproiector, iar colegii vor ghici titlul şi autorul.
","id":"ic02961cb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:280%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i7955ebba","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i58556a47","visual":{"css":"&{flex-basis:151%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"video","id":"5d6e916cf7e4c89f318baecf"},{"kind":"text","content":"Exemplul 3.3.2. Spațiul geografic. Utilizarea adecvată a limbajului specific geografiei (Evaluare inițială) - activitate în clasă
\n\nClasa: a V-a
\n\nDisciplina: Geografie
\n\nTema: Spațiul geografic
\n\n\n\n
Sarcina de lucru pentru elevi:
\n\nÎn clasă, în prima oră de Geografie din clasa a V-a, profesorul afișează nori de cuvinte cu definiții (amestecate) ale principalelor elemente ale spațiului geografic, utilizând videoproiectorul. Acestea au fost pregătite în prealabil de profesor, utilizând aplicația WordArt; fiecare nor de cuvinte a fost inserat într-un slide Powerpoint.
\n\nElevii trebuie să re-compună definițiile, apoi să identifice obiectul sau fenomenul definit.
\nFiecare definiție sau descriere constituie un prilej pentru discuții libere cu elevii (ocazie cu care profesorul realizează evaluarea inițială a nivelului clasei, a interesului pentru domeniu, a dinamicii grupului-clasă etc.)
Obiective operaționale:
\n\nSă identifice concepte care denotă elementele principale ale spațiului geografic;
\n\nSă elaboreze enunţuri explicative referitoare la fenomene din lumea înconjurătoare;
\n\nSă explice, cu cuvinte proprii, fenomene naturale și relațiile dintre acestea;
","id":"i41ed25d9","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i8bc1c56f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"ie8a75375","visual":{"css":"&{flex-basis:704%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exemplul 3.3.3. Textul literar narativ în versuri. Fabula (Flipped classroom)
\n\nClasa: a IV-a sau a VI-a
\n\nDisciplina: Limba și literatura română
\n\nTema: Eu și lumea din jurul meu. Fabula
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nRealizaţi trei nori de cuvinte cu tema „Istorioare cu tâlc”, folosind aplicația Wordle sau WordArt. Veţi reprezenta trei fabule, la alegere. Acestea trebuie să aibă autori diferiţi. Veți „de-compune” fabula în cuvinte cheie, fără să adăugați titlul sau autorul, constituind un fel de ghicitoare vizuală.
\n\nÎn clasă, ora următoare, vom videoproiecta cel mai reușit nor de cuvinte de la fiecare elev, iar colegii vor încerca să descopere despre ce fabulă este vorba și să o re-compună. Apoi, „autorul” norului de cuvinte va încerca să povestească, în maxim 30 de secunde, acţiunea şi morala fabulei.
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă redea corect mesajul scris din textele literare;
\n\nSă identifice morala textului literar;
\n\nSă rezume, texte literare narative, în prezentare orală, în fața unei audiențe;
\n\nSă utilizeze corect şi adecvat limba română în alcătuirea mesajelor scrise, în diferite contexte de realizare;
\n\nSă enumere alte texte literare din aceeași specie.
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nPentru realizarea sintezelor fabulelor, de tip „nor de cuvinte”, elevii vor utiliza WordArt sau Worlde, înscriind, la alegere, fie tot textul, fie vers cu vers, fie cuvânt cu cuvânt. „Istorioarele cu tâlc” alese de ei vor fi prezentate astfel în clasă, în formă de ghicitoare pentru colegii lor. Odată ghicită, fabula va fi prezentată, pe scurt, de către autorul ghicitorii.
","id":"i5a9416d6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i4ac42a59","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i39b2de13","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"3.4. Hartă conceptuală
","id":"i576ddf15","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark718b3e60","content":"3.5. Document colaborativ
"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c85d718baec4"},{"kind":"text","content":"Procesele de gândire pot fi favorizate de utilizarea hărților conceptuale (mind maps):
\n\nHărțile conceptuale pot fi utilizate de către profesor, în susținerea unei expuneri, demonstrații, explicații, prelegeri, sau de către elev, pentru a-și sintetiza și structura cunoașterea pe o unitate de conținut.
\n\nÎn primul caz, cel mai adesea hărțile conceptuale sunt integrate într-un suport vizual (ppt, sway, prezi etc.), al cărui conținut ar trebui prelucrat și transpus într-o formă care favorizează învățarea, prin utilizarea listelor și tabelelor, prin evidențierea conceptelor cheie și a relațiilor dintre acestea.
","id":"i16f7d512","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i5b6a13d1","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i00111b70","visual":{"css":"&{flex-basis:59%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Reflecție
\n\n3.4. Valoarea hărților conceptuale pentru învățare
\n\nCare este valoarea hărților conceptuale pentru elevii dvs. și la disciplinele dvs.?
","id":"i14cff03c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Puteți crea hărți conceptuale utilizând aplicații precum:
\n\nUtilizare la clasă
\n\nÎn exemplul 1, cerința este ca fiecare elev să creeze, acasă, o hartă conceptuală.
\n\nÎn exemplul al doilea, elevii realizează o hartă conceptuală în clasă, colaborativ, activitate prin care vizăm dezvoltarea de capacități de gândire de ordin superior (observați al 4-lea obiectiv, pe nivelul CREARE al taxonomiei Bloom-Anderson).
","id":"i50aa82f8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exemplul 3.4.1. Timpurile trecute ale modului indicativ - temă pentru acasă
\n\nClasa: a V-a
\n\nDisciplina: Limba și literatura română
\n\nTema: Modul indicativ
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nÎn urma activității din clasă, în care ați aflat despre cele 4 timpuri trecute ale modului indicativ, realizați o distincție între aceste timpuri trecute, folosind aplicația Bubbl.us (https://bubbl.us/) (elevii sunt familiarizați cu aplicația menționată mai sus, nefiind prima dată când utilizează această aplicație), astfel încât:
\n\nÎn casetele mari scrieți timpurile trecute ale modului indicativ (trebuie să aveți 4 casete mari corespunzătoare pentru cele 4 timpuri trecute ale modului indicativ). Pentru fiecare timp trecut, conjugați câte 5 verbe la timpul din casetă, la persoana a treia singular (alegeți ce gen doriți). Aceste verbe trebuie scrise în casetele care derivă din cele mari.
\n\nApoi, creați pentru fiecare timp trecut câte o căsuță, în care să alcătuiți o propoziție cu timpul respectiv.
\n\nAlegeți trei culori diferite pentru schemă: o culoare pentru casetele mari, o culoare pentru casetele care derivă din acestea și o altă culoare pentru căsuțele cu propozițiile realizate.
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă enumere cele patru timpuri trecute ale modului indicativ
\n\nSă utilizeze corect timpurile verbale, indicând fiecare timp verbal utilizat în propoziții scurte date
\nSă exemplifice fiecare timp trecut prin formularea unor propoziții
Să distingă perfectul simplu de mai-mult-ca-perfect.
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nElevii au ca temă să alcătuiască o schemă cu ajutorul aplicației Bubbl.us în care să facă diferența între cele patru timpuri trecute ale modului indicativ.
\n\nElevii vor utiliza cu succes această aplicație, având în vedere faptul că sunt familiarizați cu ea, putând să rezolve corect tema fără să piardă timpul pentru explorarea aplicației.
\nExercițiul îi ajută pe elevi să poată distinge Perfectul simplu de Mai-mult-ca-perfectul (aceasta fiind o parte mai dificilă a lecției).
Exemplul 3.4.2. Romanul interbelic. Schimbare de perspectivă - activitate în clasă
\n\nClasa: a XI-a
\n\nDisciplina: Limba și literatura română
\n\nTema: Romanul interbelic
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nRealizaţi o prezentare prin intermediul aplicaţiei MindMeister cu tema „Schimbare de perspectivă în romanul interbelic”. Romanele studiate vor fi: Liviu Rebreanu- „Ion”, Camil Petrescu- „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, George Călinescu- „Enigma Otiliei”.
\n\nVă veţi împărţi pe 3 grupe. Fiecare grupă se va centra pe un roman. Schimbarea de perspectivă înseamnă că trebuie să produceţi scene originale prin schimbări ale personajelor dintr-un roman în altul.
\n\nDe exemplu, grupa care va alege romanul „Enigma Otiliei” va trebui să realizeze o descriere cu trăsăturile cele mai interesante a personajului principal, Otilia, şi să creeze o „schimbare de perspectivă”: Cum s-ar comporta Otilia într-o relaţie cu Ştefan Gheorghidiu?
\n\nAlte exemple de schimbări de perspectivă: -Ion, nepotul lui Costache Giurgiuveanu. -Ion, Stefan şi Felix- prieteni?
\n\nObiective operaționale:
\nSă numească cel puţin 3 trăsături specifice fiecărui personaj principal în parte din romanele date
Să compare cel puţin 3 trăsături ale unui personaj cu trăsăturile altui personaj din alt roman
\n\nSă analizeze cel puţin 2 situaţii importante din romanele date
\n\nSă producă cel puţin o situaţie de schimbare de perspectivă între romanele date.
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nÎn primul rând, elevii trebuie împărţiţi pe gupe. Fiecare grupă trebuie să cunoască foarte bine romanele date. Să cunoască tipologiile personajelor şi acţiunea.
\n\nFiecare echipă trebuie să realizeze prin intermediul aplicaţiei MindMeister un scenariu original prin care pot schimba personajele romanelor între ele.
\n\nElevii îşi vor împărţi între ei sarcinile de lucru: un elev se va ocupa de portretul personajului principal, altul va compune schimbări de perspectivă între personaje, altul va asambla întreaga schiţă în aplicaţie, altul se va ocupa de prezentare... Acest exercitiu va avea în vedere atât activităţi individuale, cât şi în colaborare.
\n\nPrin intermediul ei se va urmări dezvoltarea imaginaţiei, a spiritului critic şi capacităţii de a-şi exprima propria opinie.
","id":"ia5e917ca","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"3.5. Document colaborativ
","id":"i3898d1fb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Cel mai cunoscut exemplu este cel al Documentelor colaborative Google: https://www.google.com/intl/ro/docs/about/
\n\nDvs. sau elevii dvs. puteți iniția documente colaborative utilizând o varietate de aplicații online, apoi acordați drepturi de editare invitând alte persoane să contribuie prin înscrierea adreselor de email ale acestora.
","id":"ic2fe58a8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exercițiul 3.5. Aplicații online colaborative
\n\n1. Ce aplicație online colaborativă (nouă/ inedită) cunoașteți? Descrieți, pe scurt, modul în care ați lucrat cu aceasta și rezultatele, la nivelul învățării.
","id":"i6ae59d69","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Utilizare la clasă
\n\nUtilizați exemplul de mai jos pentru a înțelege valoarea, extensia și limitele aplicațiilor online colaborative. Puteți extrapola modelul la diverse domenii/ teme și prin utilizarea diferitelor aplicații, antrenând în activități de învățare în cooperare elevii dvs., organizați pe grupe de nivel sau mixte.
\n\nObservați că e necesar un nivel minimal de abilități TIC, pe care elevii și le pot dezvolta în prealabil la disciplina Informatică și TIC, de exemplu, la sugestia/ rugămintea dvs. către cadrul didactic respectiv.
","id":"ia2f07f1e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exemplul 3.5. Creșterea plantelor- flipped classroom (activitate în clasă și acasă)
\n\nClasa: pregătitoare
\n\nDisciplina: Matematică și explorarea mediului
\n\nTema: Creșterea plantelor
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nPuneți grâu la încolțit, în farfurii cu vată umezită constant.
\n\nÎn fiecare sâmbătă dimineață, măsurați cea mai înaltă plantă, apoi intrați pe documentul colaborativ (Google sheets), a cărui adresă am trimis-o părinților pe grupul de Whatsapp al clasei, și înscrieți dimensiunea, în milimetri, în dreptul numelui vostru.
\n\n(Documentul colaborativ pregătit de profesor este un document de calcul tabelar de tip excel, unde cadrul didactic a înscris, pentru fiecare linie, numele elevilor. Capul de tabel este: Săptămâna 1, Săptămâna 2 etc.)
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă înregistreze rezultatele observaţiilor realizate în timpul experimentelor, prin marcarea în tabele cu diverse simboluri;
\n\nSă interpreteze, cu cuvinte proprii, reprezentări vizuale simple (de tip histogramă/ grafic progresiv) ale unor date de același tip.
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nTema pentru elevi vizează evidenţierea transferului de energie prin experimente simple.
\n\nFiind, la bază, un experiment individual, susținut de investigație științifică, o modalitate prin care poate fi valorificat mai bine este să îl transformăm într-o activitate colaborativă. Elevii vor contribui la acumularea datelor care reflectă creșterea plantelor, observând universalitatea fenomenului (aceeași rată de creștere la plantele fiecăruia), comparând, sintetizând, apreciind – astfel exersând capacități de analiză, comunicare, sinteză, transfer.
\n\nÎn fiecare sâmbătă, acasă, cu ajutorul părinților, elevii măsoară plantele de grâu puse la încolțit la o anumită dată. Înscriu dimensiunea celei mai înalte plante, în milimetri, în documentul colaborativ. Observă datele înscrise de colegi, precum și actualizarea (care se face în timp real) a graficului de creștere (în dreapta) și a mediior săptămânale (în ultimul rând din tabel).
\n\nDupă 6-8 săptămâni, se fac discuții în clasă – experimentul se poate valorifica prin abordarea unor teme precum: elementele/ condițiile necesare pentru creșterea plantelor, valoarea colaborării pentru rezultate mai bune, paralelă cu modul de lucru al cercetătorilor mediului în ziua de azi (colaborare pentru monitorizarea fenomenelor meteo, utilizarea big data pentru predicții etc.).
","id":"i0cf5abeb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i4909b716","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"3.6. Suport pentru prezentări
","id":"ia8c1c16b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark2636bf92","content":"3.6. Suport pentru prezentări
"}},{"kind":"text","content":"Prezi, de exemplu, poate fi folosit atunci când prezentarea nu urmează o logică liniară sau când conținutul prezentării are o structură complexă, un punct de intrare particular din ansamblul de informații sau când necesită recurgerea frecventă la imaginea de ansamblu, pentru a permite audienței să stabilească relații și structuri ierarhice (hărți conceptuale).
","id":"i9b6993d0","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i9a74eb14","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Pentru exemplificare, redăm un suport vizual elaborat pentru o prezentare a unei platforme de dezvoltare sistematică a competențelor digitale printr-o abordare ludică (gamification): https://prezi.com/hxl1tc1g9nup
","id":"i9e1d156c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"video","id":"5d6e916cf7e4c88ab58baed5"}]}],"id":"ib97a2833","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"i70fc49cf","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"ief637328","visual":{"css":"&{flex-basis:107%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"ifaf6140d","content":"Exclusiv online, Sway este creat mai degrabă pentru prezentări simple de produse.
\n\nExemplu didactic:
\n\nhttps://sway.office.com/589Piwsvu55b5cas
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"video","id":"5d6e916cf7e4c868f18baed2"},{"kind":"row","id":"i169da09f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i1f2997fe","kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c865ab8baec2"},{"kind":"text","content":"Google slides este similar cu Powerpoint și necesită un cont Google pentru editare. Exemplu de suport vizual creat cu Google slides: https://docs.google.com/presentation/d/1yG0fAlHD-yVIaQCwROCtqEb-CRU7uspAOeWK2Gsp3Cc/
","id":"i47c0ec29","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:73%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"iddc61bd8","kids":[{"kind":"text","content":"Primele patru aplicații date ca exemple permit editarea colaborativă, ceea ce le sporește valoarea pentru învățare, în cazul în care sunt utilizate pentru o sarcină de lucru dată elevilor.
\n\nCu Mentimeter se pot crea suporturi vizuale interactive, în care profesorul integrează instrumente pentru feedback sincron: sondaje și întrebări deschise. Fiecare elev se conectează pe menti.com utilizând un computer, tabletă sau telefonul mobil și „participă”, în același timp contribuind la redimensionarea sau personalizarea experienței de învățare care se construiește în clasă.
\n\n\n\n
","id":"i89b64cf5","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:70%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"ie228e1f3","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"
Utilizare la clasă
\n\nÎn exemplul următor, elevii utilizează o aplicație de editare colaborativă a suporturilor vizuale, la alegere, pentru a-și reaminti și a-și organiza cunoștințele despre Unirea Principatelor Române.
\n\nExemplul 6.1. Constituirea României Mari – temă colaborativă pentru acasă și prezentare în clasă
\n\nClasa: a VIII-a
\n\nDisciplina: Istorie
\n\nTema: Unirea Principatelor Române
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nÎmpărțiți în grupe de câte patru, creați o suport pentru o prezentare în care să expuneți și să explicați, pe scurt, desfășurarea evenimentelor din perioada 1849-1859. Veți realiza sarcina de lucru colaborativ, utilizând Prezi sau Google slides.
\n\nOra următoare, fiecare echipă are 10 minute pentru a realiza prezentarea, în fața clasei, utilizând suportul vizual creat.
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă recunoască principalele evenimente ale parcursului de constituire a României Mari.
\n\nSă plaseze corect, în ordine cronologică, cele mai importante momente ale Unirii Principatelor.
\n\nSă explice evenimentele premergătoare Marii Uniri, realizând conexiuni între evenimente, datele și locurile desfășurării acestora.
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nElevii vor colabora, la distanță, în echipe de câte patru, pentru rezolvarea sarcinii de lucru, documentându-se și integrând în suportul vizual imagini, informații și referințe la documente relevante.
\n\nVor observa maniera diferită de reprezentare a informațiilor prin suporturile vizuale liniare (create în Google slides) și a celor nonliniare (create cu Prezi), alegând instrumentul care le servește cel mai bine modului în care doresc să (re)prezinte evenimentul dat.
\n\nÎn clasă, fiecare echipă va realiza prezentarea Marii Uniri, utilizând suportul vizual pregătit, și va răspunde la întrebările colegilor.
\n
3.7. Test online
","id":"icd0657d3","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark0a7d17aa","content":"3.7. Test online
"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i3d105ed9","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Un kahoot poate fi integrat într-o activitate de învățate la început, pentru a capta atenția și pentru a facilita debutul învățării, la final, pentru a asigura retenția, pentru a puncta elementele importante și pentru a realiza o evaluare sumativă, sau pe parcurs, intercalate într-o activitate de predare mai lungă, de exemplu, pentru a re-capta atenția elevilor, pentru a dinamiza clasa, pentru a culege opiniile elevilor (care să servească următoarei secvențe didactice) etc. Pe parcursul unei activități de învățare se pot utiliza mai multe kahoot-uri. De asemenea, un același kahoot se poate utiliza de mai multe ori, în momente succesive sau la intercalate cu alte activități, pentru retenție (în cazul în care a fost construit utilizând informații esențiale), pentru surprinderea unei diferențe în ceea ce știu sau ce cred elevii la finalul activității comparativ cu momentul de început (test inițial- test final), pentru schimbarea perspectivei asupra unor informații, idei preconcepute, prejudecăți (în cazul în care este proiectat să funcționeze în pereche cu o activitate „convențională”, frontală sau pe echipe).
","id":"i1684e73f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i9948bad5","visual":{"css":"&{flex-basis:147%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"i80209f48","content":"Kahoot intră în așa-numita categorie clickers, asociată cu testele în care elevul doar bifează sau „dă clic”. Studiile spun că aceste „clickers” nu susțin învățarea profundă, în cazul în care sunt utilizate excesiv, exclusiv pentru retenția de informație și în cazul în care sunt elaborate doar de către profesor. Propunem câteva idei pentru o utilizare bună:
\n\n","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}]},{"kind":"text","id":"i63f2a75a","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"
Mai mult, o modalitate eficientă de utilizare constă în construirea de kahoot-uri scurte de către elevi, ca temă pentru acasă, pentru a-i provoca pe colegii lor. Astfel, au ocazia să lucreze cu conținutul, să-l organizeze și să-l interpreteze în manieră proprie.
\n\nSocrative are mai multe opțiuni decât Kahoot privind testele create, permițând editare colaborativă, răspunsuri multiple, integrarea itemilor de test într-un parcurs vizual de tip ludic, rapoarte mai complete privind performanța elevilor la test.
\n\nAtunci când este elaborat de către profesor, o idee bună este construirea unui test în Kahoot, Socrative sau Google forms pentru a fi completat de elevi, acasă, de câte ori este nevoie până obțin maxim de punctaj.
"},{"kind":"text","content":"Utilizare la clasă
\n\nExemplul pe care l-am ales propune elevilor, ca temă pentru acasă, utilizarea Kahoot pentru a construi un test pentru colegi, după ce și-au structurat informațiile elaborând un suport vizual sintetic pe subiectul unității de învățare.
","id":"ia497a0e3","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exemplul 7.1. Piaţa, întâlnire a agenţilor economici – temă colaborativă pentru acasă și prezentare în clasă
\n\nClasa: a XI-a
\n\nDisciplina: Economie
\n\nTema: Forme ale pieţei
\n\nSarcina de lucru pentru elevi:
\n\nÎmpărțiți în grupe de 2-3 elevi, realizați un suport vizual pentru o prezentare de 3-4 minute în care veți descrie sintetic două piețe din cele studiate și pe care le veți compara în funcție de trăsăturile determinante ale acestora. Puteți utiliza Powerpoint (online), Google slides, Prezi sau Sway.
\n\nUlterior, utilizând aplicația Kahoot, creați un joc în care să construiți 6 exemple de subdivizuni ale celor 2 piețe descrise în suportul vizual.
\n\nÎn cadrul orei următoare, colegii voștri vor trebuie să identifice cărei piețe îî este corespunzător fiecare exemplu pe care l-ați dat.
\n\nObiective operaționale:
\n\nSă descrie conceptele de „Piaţa monetară”, „Piaţa capitalurilor”, „Piaţa muncii” și „Piața financiară”
\n\nSă identifice diferențele dintre piețe în funcție de obiectul tranzacțiilor realizate în cadrul acestora
\n\nSă construiască exemple de piețe (piața bunurilor de consum, piața mijloacelor de producție, piața serviciilor, piața automobilelor)
\n\nSă detecteze comportamente economice potrivite pentru diferite tipuri de piețe
\n\nSă recunoască subdiviziuni ale formelor de piețe studiate
\n\nSă identifice fluctuații ale piețelor în funcție de factori externi
\n\nModul în care ne așteptăm ca elevii să rezolve sarcina de lucru:
\n\nElevii vor realiza un suport vizual pentru o prezentare pe care o vor susține în clasă, în echipă, în 3-4 minute. Vor alege 2 piețe din cele studiate, pe care le vor compara în funcție de trăsăturile determinante ale acestora. Astfel, aceștia vor identifica, folosindu-se de cunoștințele dobândite pe parcursul orelor destinate capitolului „Piaţa”, obiectul fiecărei piețe, încercând să devină, pentru moment, veritabili agenți economici - exponenți ai piețelor alese.
\n\nÎn continuare, utilizând aplicația Kahoot, vor crea un joc în care vor construi 6 exemple de subdiviziuni ale celor 2 piețe descrise, sub forma unor întrebări. În cadrul orei, colegii acestora vor identifica cărei piețe îi este corespunzător fiecare exemplu dat. Acest exercițiu va îmbrăca forma unui concurs, în care elevii, în grupe, vor acumula puncte pentru fiecare răspuns corect.
","id":"ibaee09d4","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element section","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e9163f7e4c87d258bad31"},"5d6e9163f7e4c886fe8bad30":{"type":"section","title":"Titlu resursă secțiune","description":"","resources":["5d6e916cf7e4c815ae8bae8b","5d6e916cf7e4c81e868bae81","5d6e916cf7e4c83a7f8bae7c","5d6e916cf7e4c8535a8bae82","5d6e916cf7e4c864c58bae83","5d6e916cf7e4c8761b8bae90","5d6e916cf7e4c87cff8bae92","5d6e916cf7e4c880ac8bae8c","5d6e916cf7e4c885ab8bae97","5d6e916cf7e4c886568bae88","5d6e916cf7e4c8963c8bae99","5d6e916cf7e4c8b8db8bae84","5d6e916cf7e4c8c5fc8bae89","5d6e916cf7e4c8d9f38bae80","5d6e916cf7e4c8ec608bae7d","5d6e916cf7e4c8f0c98bae8f","5d6e916cf7e4c8fb858bae94"],"body":[{"id":"id83798b4","kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i7ce804b4","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i57efcf24","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"2. Un curriculum în secolul XXI: Designul activităților de învățare
","id":"i98155562","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark7d23f8a8","content":"2. Un curriculum în secolul XXI: Designul activităților de învățare
"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i9f8389f9","visual":{"css":"&{flex-basis:131%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Asigurarea condițiilor optime pentru învățare pentru fiecare elev este un proces complex, care nu se poate realiza fără un plan – în practică, de cele mai multe ori, facem o schiță mentală a succesiunii activităților care vor fi desfășurate pe parcursul unei lecții, având în vedere rolul fiecărei activități, resursele disponibile și înlănțuirea logică a conținuturilor învățării.
\n\nNevoia de proiectare a activităților didactice apare ca evidentă prin contrastul cu o idee preconcepută conform căreia dacă oferim elevului acces la informație i-am asigurat și învățarea. Este o diferență majoră între accesul la informație și accesul la învățare, iar rolul unui profesor este să faciliteze învățarea și nu doar să ofere (acces la) informație. De aceea, predarea trebuie să fie mulată pe modul în care se va realiza învățarea, oferind în prealabil răspunsul la o serie de întrebări precum:
","id":"i9729c521","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","id":"i5eea57c6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Chiar și atunci când avem la dispoziție software educațional, resurse digitale, aplicații online sau o platformă educațională virtuală, planificarea activităților de învățare nu este mai simplă sau mai puțin precisă.
\n\nÎn acest capitol, trecem succint prin aspectele esențiale pentru proiectarea unor activități de învățare, centrându-ne pe elementele de noutate sau care susțin pedagogic instruirea asistată de calculator.
\n\n2.1. Proiectarea activităților de învățare
\n\n2.2. Elemente de context
\n\n2.3. Conținuturile învățării
\n\n2.4. Obiectivele învățării
\n\n2.5. Evaluarea învățării
\n\n2.6. Metode didactice
\n\n2.7. Design universal pentru învățare
\n\n2.8. Proiectarea unei învățări participative și antrenante. Gamification
","id":"i55d3971d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"ib35189a6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"ib5615154","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"2.1. Proiectarea activităților de învățare
","id":"i3bfefddc","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark72a8f241","content":"2.1. Proiectarea activităților de învățare
"}},{"kind":"row","id":"i9c8d4ad9","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i159bab6e","visual":{"css":"&{flex-basis:80%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"i59581bfe","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Proiectarea sau designul instruirii presupune realizarea unui plan al activității didactice care va fi realizată cu elevii. Lăsând deoparte proiectarea pe termen mediu și lung, concretizată în programe școlare, planificări și planuri calendaristice anuale sau semestriale etc., ne centrăm în cele ce urmează pe proiectarea activităților de învățare și pe modul în care aceasta ne ajută să construim sau să utilizăm materiale suport în format digital.
\n\nÎntr-o activitate de proiectare a unei unități de învățare, încercăm să anticipăm derularea activității cu elevii, utilizând optim resursele pe care le avem la dispoziție pentru a o orienta către un anumit scop. Luăm în calcul cinci componente ale curriculumului (apud Potolea, 2002): finalități, conținut, context, metodologie, evaluare.
"}]},{"kind":"cell","id":"i73ac39f5","visual":{"css":"&{flex-basis:45%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c815ae8bae8b"}]}]},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i5f36300d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Componentele sunt interdependente (conform principiului curriculum alignment), o modificare substanțială a uneia impunând recalibrări la nivelul celorlalte.
\n\nProiectarea este un proces iterativ, în care cadrul didactic revine succesiv la fiecare componentă, ajustând-o în funcție de modul în care este influențată sau le determină pe celelalte.
","id":"i201ff2c9","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i2ea44867","visual":{"css":"&{flex-basis:65%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c885ab8bae97"}]}],"id":"i4238e8a3","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"ibf2dc4ed","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu de recalibrare a componentelor curriculumului:
\n\nLa o lecție de la disciplina fizică, la gimnaziu, profesorul își formulează unul dintre obiectivele operaționale astfel: „Elevul va fi capabil să enunțe corect mișcarea browniană” (OBIECTIVE). Pentru atingerea acestui obiectiv, abordarea cea mai evidentă este exersarea (METODE) – repetarea definiției, scrisă eventual pe tablă și în caiete, până când este reținută de elevi. Această activitate se desfășoară în sala de clasă, în 10 minute, cu toți elevii clasei, fără materiale didactice (CONTEXT). Evaluarea atingerii obiectivului se face în cadrul aceleiași ore sau în ora următoare: poate „asculta” 2-3 elevi, cerându-le să spună definiția sau poate da lucrare de control cu un item care solicită reproducerea definiției respective (EVALUARE).
","id":"ia03cc11f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Fiecare element al procesului de proiectare va fi tratat separat în subcapitolele care urmează: context, conținuturi, finalități, metode și evaluare.
","id":"iccb94d31","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i6db0c5d7","visual":{"css":"&{flex-basis:134%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Observați că, în cazul în care avem această formulare a obiectivului operațional, este ineficient și incorect să utilizeze metoda dezbaterii, spre exemplu, sau să le ceară să caute pe Internet reprezentări ale mișcării browniene. De asemenea, pentru că obiectivul vizează memorarea, este incorect să îi evalueze cerându-le să descrie cu cuvinte proprii mișcarea browniană (care denotă înțelegerea fenomenului) sau să descrie posibilele implicații și analogii (care presupune capacități de aplicare și analizare).
\n\nUlterior, profesorul găsește pe Internet o simulare a mișcări browniene și își dă seama că ar putea să o folosească în clasă, cerându-le elevilor să observe, apoi să discute și să descrie cu propriile cuvinte (METODE), în grupuri de 3-4, într-o activitate de 5 minute (CONTEXT). Astfel, le va facilita înțelegerea fenomenului (OBIECTIVE), caz în care (re)formularea corectă a obiectivului va fi: „să descrie cu cuvinte proprii mișcarea browniană”.
\n\nPuteți găsi un exemplu similar de la o altă disciplină?
","id":"i4e0b0512","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i3931fa3d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i6dd4275e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Ce și cum proiectăm, atunci când avem resurse și instrumente digitale?
\n\nCând utilizăm noile tehnologii, activitățile de învățare și evaluarea trebuie gândite chiar cu mai mare atenție și corelate mai bine cu obiectivele învățării, pentru evitarea distractorilor, pentru încadrarea în timp, pentru utilizarea la maxim a potențialului suportului digital în creșterea participării tuturor elevilor, pentru complementarizarea învățării din clasă cu activități de învățare realizate acasă (la distanță/ flipped classroom) etc.
\n\nO idee bună este să împărțim timpul unei unități de învățare în 2-4 secvențe, care să constituie activități asociate unuia sau mai multor obiective operaționale. Unele dintre acestea pot fi dedicate activităților care utilizează resurse ale TIC.
\n\nÎn oricare caz, ne dorim sesiuni de învățare cât mai participative și antrenante.
\n\nÎn scop didactic, putem trece împreună prin câteva modele de organizare a activităților de învățare, construite pentru a susține designul jocurilor educaționale digitale (Quinn, 2005), care însă pot fi utilizate pentru a înțelege cum putem transforma o activitate didactică într-un moment atractiv, similar activităților ludice. Prezentăm o selecție de trei modele – mini-scenarii, scenarii înlănțuite, scenarii condiționate – ordonate progresiv în funcție de capacitatea lor de a crește angajamentul și atractivitatea activităților de învățare.
\n\nÎn practică, atunci când planificați activități didactice în clasă, „convenționale” sau când creați un parcurs de învățare într-o platformă educațională virtuală, puteți combina aceste abordări, în funcție de obiectivele pe care vi le-ați stabilit, de complexitatea temei, de timpul și resursele disponibile, de modul în care lucrează și răspund elevii clasei la astfel de „provocări”.
\n\nCe vă propune succesiunea de modele de mai jos este să remarcați că, susținute și de infuzia de noi tehnologii, majoritatea situațiilor educative se pot transforma din situații convenționale, magistrocentriste, liniare, în situații centrate pe elev și pe învățare, constructiviste, personalizate și adaptive.
","id":"i8809275d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i628b8213","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"ida35a404","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Mini-scenarii
\n\nEste un model simplu de activitate, utilizat frecvent și în instruirea tradițională, potrivit pentru o strategie didactică de tip deductiv.
\n\nAvem o introducere (sau moment de captare a atenției, care poate fi, spre exemplu, o imagine, un scurt film sau o secvență de bandă desenată), prezentarea conceptului (reprezentarea problemei, a informației cheie sau a situației în termeni didactici), exemplul (poate o povestioară sau un scenariu de tip aplicativ), pe baza căruia creăm contexte pentru luarea deciziilor – exersare (practică). Se finalizează cu un moment de fixare a elementelor cheie învățate.
\n\n(Alternativ, putem să ne raportăm la modelul celor nouă etape ale instruirii, elaborat de Gagné.)
"}]},{"kind":"cell","id":"ib7ffaa6f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c880ac8bae8c"}]}],"id":"ie2bbd0b2","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i59d70120","visual":{"css":"&{flex-basis:75%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8963c8bae99"}]},{"kind":"cell","id":"ife6f7804","visual":{"css":"&{flex-basis:90%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"i30c753ff","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Scenarii înlănțuite
\n\nStabilesc o suită de decizii corespunzătoare momentelor cheie ale conținutului învățării (care poate consta în informații, capacități, atitudini), asamblate ca parcursuri posibile subsumate aceleiași teme.
\n\nFiecare situație-problemă care necesită o decizie din partea celui care învață are informații (explicative), pe baza cărora se poate face opțiunea, și un exemplu (aplicativ).
"}]}],"id":"ia5e74cfa","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","id":"i2575d7b8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Observați că modelul este liniar, fiind astfel potrivit pentru anumite teme în care învățarea decurge din aproape în aproape, pentru fiecare nivel (problemă/ scenariu) fiind necesare informațiile și capacitățile dobândite anterior. De asemenea, observați că, spre deosebire de primul model, acesta permite o abordare didactică de tip inductiv.
"},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"if0eae4fc","visual":{"css":"&{flex-basis:47%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"iabf0111f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Scenarii condiționate
\n\nScenariile condiționate (sau ramificate) permit explorarea consecințelor deciziilor – parcursul nu mai este liniar, ci se poate ramifica la nesfârșit. Elevii pot greși (intenționat sau nu), reiau parcursul de câte ori doresc și învață din alternativele alese.
"},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8b8db8bae84"}]},{"kind":"cell","id":"i2d75be60","visual":{"css":"&{flex-basis:38%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"i8ba79149","content":"Experiența de învățare este cu atât mai semnificativă, mai plăcută și mai realistă cu cât mai multe momente de decizie și parcursuri alternative sunt disponibile pentru cel care învață.
\n\nPentru gestionarea mai bună a parcursurilor – care se pot ramifica la nesfârșit, câteodată, pentru a surprinde toate situațiile posibile – cadrul didactic poate împărți scenariul în secvențe asamblate liniar (activitate înlănțuită), proiectând, pe fiecare secvență, alternative multiple (activități condiționate).
\n\nÎn toate cazurile de mai sus, pentru a face învățarea atractivă, participativă, motivantă, introducerea poate consta în prezentarea unei situații imaginare în care elevul va fi personajul principal, trebuind să ia decizii și să găsească răspuns la problemele prezentate pe tot parcursul activității. Astfel, activitatea ia o formă ludică.
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"iedd57dbb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i9b9f326f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"2.2. Elemente de context
","id":"i7df72548","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark18e0355e","content":"2.3. Conținuturile învățării
"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i0d80df69","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"În planificarea activităților de învățare, profesorul trebuie să știe:
\n\nUn profesor bun își cunoaște elevii, are mereu în vedere ce știe, ce poate și ce vrea fiecare dintre aceștia. Planificarea unei activități de învățare nu se face abstract și nu se transferă de la o clasă la alta sau de la un profesor la altul – implementarea planului are succes dacă ține cont de caracteristicile grupului (ca întreg, dinamic și distinct de alte grupuri clasă) și ale elevilor care fac parte din grupul clasă.
","id":"ie14f378a","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i21a7493e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu:
\n\nPoate ați avut experiența susținerii ocazionale a unei lecții la o altă clasă decât cele la care predați. Deși sunt teme cunoscute și deși aveți „experiență la catedră”, cel mai probabil că în această situație simțiți o oarecare nesiguranță și nevoia de a face mental o schiță a momentelor lecției pe care o veți desfășura. Asta pentru că lipsa unui element esențial – cunoașterea interlocutorului, a grupului de elevi – determină transferul „responsabilității” realizării unei activități bune pe (unele dintre) celelalte patru elemente care condiționează parcursul didactic: obiective, conținuturi, metode și evaluare; cu alte cuvinte: ce îmi propun?, cu ce?, cum fac?, cum știu dacă am făcut bine?
","id":"i7fe3ef96","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"ib3270835","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i45bdfaba","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"În mediul digital, este posibil ca dinamica grupului-clasă să fie diferită de modul în care răspund și interacționează elevii în contexte convenționale. Structura grupului și relațiile din clasă se modifică parțial pe criteriul competențelor digitale ale fiecărui elev – de multe ori, elevi care nu sunt „cotați” ca cei mai buni sau elevi mai timizi își pot găsi, în activități de învățare care utilizează noile tehnologii, noi repere și noi modalități de expresie, mai familiare și care le facilitează performanța. De aceea, cadrul didactic poate privi activitățile didactice cu suporturi digitale ca pe oportunități pentru a stimula progresul anumitor elevi, pentru a-i apropia pe (anumiți) elevi de domeniu și pentru a întări coeziunea clasei.
\n\nDe asemenea, timpul disponibil pentru unitatea de învățare și ambientul – posibilitatea de a ne desfășura ora în laboratorul cu computere, în curtea școlii sau la un muzeu – condiționează alegerea metodelor, alocarea timpului pe activități, nivelul pe care ne stabilim finalitățile, și, implicit, modul în care realizăm evaluarea.
","id":"i8add4545","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"ic0837de9","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i471adf00","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"2.3. Conținuturile învățării
","id":"i40020fff","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark3273994d","content":"2.4. Obiectivele învățării
"}},{"kind":"text","content":"În ce privește conținuturile învățării, este important de avut în vedere că sunt diverse și complexe, referindu-se la combinații indivizibile de cunoștințe și capacități de tip cognitiv, afectiv, motric. În plus, finalitatea stabilită a activității de învățare determină relevarea a priori a calităților formative ale conținutului „de tip științific” (așa cum este preluat din domeniul de cunoaștere) – pentru utilizarea în procesul educațional, are loc o transpoziție care îi adaugă conținutului informațional și o dimensiune suplimentară, care ține de (capacitatea de) utilizare, de plasare în context, de nivel de dificultate a operațiilor care fac apel la aceasta, de modul subiectiv de raportare la aceasta etc.
\n\nPe scurt, „cunoașterea”, aflată în centrul perspectivei tradiționale asupra educației, nu se reduce la informație, ci presupune înțelegerea modului în care informațiile sunt asamblate, relațiile dintre acestea, capacitatea de interpretare, de aplicare și de transfer a informației. Mai mult, în procesul de educație de astăzi nu mai vorbim doar de asimilarea de cunoștințe, ci și de formarea de capacități și atitudini. Cu alte cuvinte, răspunsul la întrebarea „Ce va învăța elevul?” este un pic mai complet decât acum câteva decenii, parcursurile de învățare trebuind să circumscrie o competență (cunoștințe + capacități + atitudini).
\n\nDupă Gagné și Briggs, sunt cinci categorii fundamentale de rezultate așteptate ale procesului de învățare, care, după părerea noastră, ar trebui să se reflecte în modul de prezentare a conținuturilor învățării (într-o interpretare extinsă a termenului de „conținut al învățării”):
\n\nLa acestea, adăugăm o serie de conținuturi specifice componentei afective – cunoștințe afective, deprinderi și strategii precum perseverență, speranță, optimism, autocontrol, gestionarea emoțiilor și impulsurilor, controlul atenției – într-o încercare (mai nouă) de integrare explicită a dezvoltării sociale și emoționale în procesul de educație.
\n\nDin păcate, o mare parte din conținuturile învățării sunt adesea privite într-o manieră limitată, lipsind o perspectivă holistă a rezultatelor așteptate ale învățării. Mai mult, unii profesori tind să considere conținutul informațional (informația verbală, de cele mai multe ori) ca fiind principalul rezultat al învățării, urmărind în mod explicit și preponderent însușirea acestuia, ceea ce se răsfrânge negativ asupra procesului didactic.
\n\nEste adevărat că informația (verbală) este un vehicul pentru celelalte tipuri de rezultate așteptate ale învățării, sau, cu alte cuvinte, că este nevoie de informație din cadrul disciplinei de studiu pentru a dezvolta o competență specifică domeniului științific, însă asta nu ar trebui să plaseze atitudinile, deprinderile și capacitățile în zona de „suplimentar”, „implicit” sau „periferic”. Este, de asemenea, adevărat că valorile și atitudinile sunt de obicei formulate ca finalități educaționale de lungă durată, însă, dacă este nevoie de mai multe activități de învățare pentru formarea acestora, nu ar trebui să uităm să includem explicit un obiectiv care să contribuie la acea finalitate mai generală, pentru fiecare activitate de învățare.
\n\nDe aceea, timpul de învățare ar trebui distribuit alocând o parte consistentă pentru formarea capacităților și atitudinilor (ex.: joc de rol/ lucru în echipă pentru formarea atitudinilor pozitive față de cunoașterea prin descoperire) și în niciun caz dedicat exclusiv informației verbale (ex.: profesorul scrie definiția/ lista/ poezia pe tablă, elevii o scriu în caiete, apoi o repetă în gând în clasă și apoi acasă; în ora următoare, elevii o redau din memorie, pentru notă – procesul se reia, pentru un alt conținut informațional, în lecția următoare și la alte discipline).
","id":"ic9e0f0e6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"if56ee6d2","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"if459aa50","visual":{"css":"&{flex-basis:148%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Reflecție:
\n\nUn profesor notează constant un elev cu 4 pentru că nu poate enumera din memorie lanțurile muntoase din Europa, pentru că nu reușește să redea o listă cu ape curgătoare, pentru că nu-și amintește cel puțin cinci capitale europene (informație verbală), ignorând faptul că elevul ar reuși să explice variațiile climatice determinate de relieful muntos european (deprindere intelectuală) sau că încearcă să găsească variante alternative de răspuns (strategie cognitivă), care ar trebui, de asemenea, să constituie rezultate așteptate ale învățării la disciplina geografie.
\n\nPuteți găsi un exemplu similar de la o altă disciplină?
\n\nProfesorul este îndreptățit să evalueze astfel, în anumite condiții. Care sunt acestea?
","id":"i0433faaf","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"ide370c0c","visual":{"css":"&{flex-basis:40%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8c5fc8bae89"}]}]},{"kind":"text","content":"În secolul nostru, cea mai mare parte a conținutului informațional din cadrul disciplinelor școlare ar trebui să aibă un caracter informativ și să fie prezentată nu pentru a fi reținută, ci pentru a permite stabilirea relațiilor cu alte informații conexe, exersarea de capacități de gândire, construirea de valori și formarea de atitudini. Este suficientă preluarea informațiilor specifice în memoria de scurtă durată pentru ca elevul să analizeze critic o situație, să dezvolte un argument, să imagineze soluții noi la probleme specifice disciplinei. El va regăsi oricând ulterior informațiile necesare pe Internet, într-un dicționar sau enciclopedie online, într-un tabel de conversie sau cu formule etc.
\n\nCategoric, competența are în componența sa „cunoașterea”, înțeleasă ca ansamblu interconectat de informații – o persoană competentă într-un domeniu reține și deține o vastă cantitate de informații organizate în corpusuri de date relaționate logic.
\n\nÎn procesul de educație însă, centrarea frecventă sau predominantă pe informația verbală (scrisă sau orală) în stabilirea conținuturilor învățării are consecințe nefaste – elevul se va obișnui să memoreze mecanic „materia școlară” și să redea conținutul informațional doar pentru notă, fără să mai încerce să pătrundă semnificația și să descopere utilitatea – „școala” va deveni curând pentru elevi neinteresantă, plictisitoare și fără legătură cu viața reală. Iar absolventul va fi capabil, cel mai probabil, să efectueze doar operații repetitive bazate pe proceduri, să parcurgă un proces nou doar asistat, să gândească sau să rezolve o situație-problemă doar cu ajutor.
\n\nSpre deosebire de memorarea informației, pentru care strategia de instruire va fi centrată pe favorizarea repetării, formarea deprinderilor, strategiilor și atitudinilor necesită un proiect didactic elaborat, bine articulat intern și extern, în care variate metode și resurse concurează pentru a oferi condițiile pentru învățare.
","id":"ifdb7f5d1","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"i3696e80c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i963a04b8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Teme de reflecție:
\n\n1. Cum schimbă accesul la Internet modul în care elevii și/ sau profesorii tratează informația verbală?
\n\n2. Cu ce argumente putem convinge un elev că este important să rețină conținuturi informaționale fundamentale, precum tabla înmulțirii, numele personalităților din literatură și artă, coduri de culori pentru hărți geografice etc.?
\n\n3. Cum construiți un obiectiv operațional care să vizeze construirea unei strategii cognitive (la o temă de la o disciplină pe care o predați)? Depinde formularea acestui obiectiv de resursele de timp sau de faptul că aveți sau nu acces la videoproiector/ laboratorul cu computere?
","id":"i3369a8c0","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i84c97248","visual":{"css":"&{flex-basis:83%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8ec608bae7d"}]}]},{"kind":"row","id":"if876bf24","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i28223fd2","kids":[{"kind":"text","content":"Transpoziție didactică
\n\nDe cele mai multe ori, organizarea conținuturilor învățării de la o anumită disciplină urmează logica domeniului de cunoaștere: informații și deprinderi de la cele mai simple la cele complexe, strategii cognitive variate în măsura în care sunt permise și favorizate de particularitățile de vârstă ale elevilor și de conceptele științifice achiziționate, atitudini față de cunoașterea în domeniu și față de obiectul de studiu al domeniului, care se formează treptat pe parcurs.
\n\nÎnsă eficiența transmiterii conținuturilor învățării depinde de felul în care se realizează transpoziția didactică, înțeleasă ca un set de operații care transpun cunoașterea „savantă” în cunoașterea transmisă elevilor în cadrul activității cotidiene de instruire. În esență, transpoziția este un proces prin care ajungem de la cunoașterea științifică la conținutul învățării:
","id":"id5eeeb6f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8f0c98bae8f"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:107%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"text","content":"Transpoziția didactică externă are ca principal rezultat programele școlare.
\n\nPentru transpoziție didactică internă, nu mai puțin importantă decât cea externă, profesorul pornește de la o bună cunoaștere a structurii generale a temelor științifice care urmează a fi parcurse cu elevii într-un an școlar sau într-un ciclu de învățământ. În funcție de scopurile educaționale și de nivelul celor cărora se adresează, el realizează un „decupaj” de concepte, noțiuni, definiții, clasificări (informație verbală), păstrând sau adaptând relația între acestea și, adeseori, modalitatea de construcție (deprinderi intelectuale), metodele științifice (strategii cognitive), semnificațiile și valorile care le însoțesc (baza pentru formarea de atitudini).
\n\nObservați că nu este vorba de un simplu transfer, adaptare sau simplificare, ci mai degrabă de un proces creativ de de-construcție și re-construcție pe care profesorul îl realizează având în vedere finalitățile din programa școlară.
\n\nDe multe ori, pentru a simplifica sau a omite această etapă, profesorul face apel la un manual, unde găsește deja conținuturi ale învățării (corespunzătoare conținuturilor științifice, pe care le cunoaște), însă, dacă nu le trece „prin filtrul propriu” și nu le adaptează la context, există riscul să se rezume la informație, să nu reușească să le ofere elevilor „sensul” și „perspectiva” a ceea ce învață, pierzând, de fapt, esențialul activității educative și rolului cadrului didactic.
\n\nTranspoziția didactică presupune (Tardy, 1993):
\n\na) transformări terminologice – restrângerea repertoriului lexical și, uneori, evitarea termenilor tehnici în favoarea cuvintelor uzuale ale limbii curente;
\n\nb) simplificarea modelelor explicative – surprinderea interdependenței dintre elemente prin scheme liniare și mult simplificate;
\n\nc) mărirea ponderii figurativului – ca elevii să sesizeze cu mai mare ușurință relația dintre semnificant și semnificat, dar și pentru a crea condiții optime pentru realizarea modelelor în transmiterea unor conținuturi care nu pot fi prezentate nemijlocit elevilor;
\n\nd) imaginarea unor posibile activități educative de către profesor, prin intermediul cărora elevii din clasele la care predă pot să exerseze și să probeze competențele pe care și le-au format.
\n\nLa acestea, se mai adaugă câteva elemente esențiale care țin mai mult de transpoziția didactică internă (Cucoș, 2002):
\n\nReflecții:
\n\n(1) Manualele realizează întotdeauna corect și suficient o transpoziție didactică internă?
\n\n(2) Ar fi mai eficient un sistem de educație fără manuale, în care transpoziția este realizată doar de profesor? (Profesorul ar fi singurul care transferă specificațiile programelor școlare în situații de învățare adaptate elevilor săi și experiențelor lor, făcând apel la exerciții, conținuturi și exemple alese liber, construindu-și strategii didactice adecvate.)
","id":"i5d4bee98","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}]},{"kind":"text","content":"2.4. Obiectivele învățării
","id":"i8936567c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmarka77fa949","content":"2.5. Evaluarea autentică
"}},{"kind":"text","content":"Atunci când este bine proiectată și gestionată, bazată pe criteriile consistenței, validității, fidelității, și rigorii, evaluarea progresului elevilor are efecte pozitive majore asupra învățării. Oferă elevilor, părinților, cadrelor didactice informații utile despre învățare, performanță și direcții de ameliorare.
\n\nFormularea precisă a obiectivelor servește și prefigurează evaluarea. Spre exemplu, știm că trebuie să existe o corespondență directă între obiective și evaluare (curriculum alignment), care înseamnă, printre altele, faptul că nu putem evalua ceea ce nu ne-am propus să facem cu elevii.
\n\nDe aceea, dacă am formulat obiectivul „să definească X” (obiectiv comportamental, pe nivelul reamintire), atunci voi exersa această capacitate (și nu alta) în timpul alocat; este evident că nu pot, la evaluare, să-i cer elevului să interpreteze, să aplice sau să transpună conceptele din definiție în alte situații, pentru că nu mi-am propus asta și nu am exersat asta. În mod necesar, evaluarea va conține itemul: ”Definește X”.
\n\nDacă luăm un verb non-comportamental, nu mai putem să definim corect și precis itemul de evaluare corespondent – de exemplu, dacă obiectivul este „să știe definiția D”, atunci itemul de evaluare prin care măsurăm dacă acest obiectiv a fost atins ar trebui să fie formulat astfel: „Știi definiția D?”.
\n\nDesigur, noi putem înțelege semnificația verbelor non-comportamentale și să le transpunem în termenii acțiunii concrete, observabile și măsurabile atunci când construim itemii de evaluare, însă la rigoare, tehnic vorbind, trebuie să facem asta încă din faza de proiectare a obiectivelor, pentru a ne asigura că evaluarea este validă.
","id":"ic3d7b898","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exercițiu:
\n\nProiectați câte o pereche de obiective – itemi de evaluare pe fiecare nivel al taxonomiei domeniului cognitiv.
","id":"i7c6e1d8b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Alegerea instrumentelor și formularea itemilor de evaluare se subsumează necesar unei strategii de evaluare, în cadrul căreia cadrul didactic formulează opțiuni determinate de perspectiva asupra procesului de educație și care include, într-o măsură mai mică sau mai mare, diverse tipuri de evaluare (Cohen et al., 2004), dintre care amintim câteva mai relevante:
\n\n2.5. Evaluarea autentică
","id":"i57286667","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"\n\n
Centrarea pe elev și recunoașterea unei varietăți de rezultate așteptate ale învățării – nu doar obiective comportamentale și nu doar capacitatea de a reda informații, ci o suită mai largă de capacități cognitive și afective, valori interiorizate și atitudini etc. – schimbă și modul în care privim evaluarea. Aceasta poate avea loc în contexte variate, oricând și poate lua diverse forme, pentru a reuși să surprindă comportamentul elevului în situații veridice: ce este capabil să facă, cum utilizează ceea ce știe, cum acționează în contexte adeseori imprevizibile, individual sau cooperând cu colegii.
\n\nÎn antiteză cu evaluarea prin teste standardizate, susținătorii evaluării autentice afirmă că achizițiile învățării se pot proba pe deplin doar în cadrul unei evaluări autentice. Aceasta:
\n\nExerciții:
\n\n(1) Ordonați exemplele de activități de evaluare autentică prin raportare la specificul disciplinei dvs.
\n\n(2) Formulați câte o sarcină de lucru pentru fiecare exemplu de activitate de mai sus, la o disciplină pe care o predați.
","id":"i0c7989bb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"ib1f9365f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"2.6. Metode didactice
","id":"icd275c45","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmarkd0183278","content":"2.6. Metode didactice
"}},{"kind":"text","content":"Există o literatură pedagogică bogată care acoperă suficient problematica metodelor și strategiilor didactice. Aproape toate metodele didactice se pot transpune cu succes în situații de învățare cu suport TIC, fără a le altera esența și rolul.
","id":"i642b0733","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i11c0227d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"ieab1092d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Reflecție:
\n\nCe metode didactice pot fi utilizate atunci când desfășurăm o situație educativă având la dispoziție un computer la cel mult trei elevi?
"}]},{"kind":"cell","id":"iad47e089","kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8d9f38bae80"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:27%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"if858831c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"ia44cf091","kids":[{"kind":"text","content":"În acest context, este important să reamintim că alegerea unei metode este condiționată de obiectivul de învățare și de tipul de conținut al învățării, că pentru atingerea unui obiectiv putem utiliza succesiv mai multe metode, că o metodă poate contribui la atingerea mai multor obiective, că o suită de metode poate constitui o strategie didactică, în cazul în care sunt gândite ca un ansamblu coerent – de exemplu, într-o strategie deductivă putem avea prelegere-explicație-demonstrație-conversație-exersare, pe când într-o strategie inductivă putem avea observație-dezbatere-conversație euristică-explicație-demonstrație-expunere.
","id":"ia47f21bd","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Exercițiu:
\n\nCăutați pe Internet utilizând sintagma „strategii didactice” (includeți și ghilimelele) și găsiți un material care explică cel mai simplu, clar și corect modul de asamblare a metodelor și resurselor într-o strategie.
","id":"i00ef0c89","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:180%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i81446f03","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i960a3e6c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i46e0b724","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"2.7. Design universal pentru învățare
","id":"ib6e26707","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmarke269713a","content":"2.7. Design universal pentru învățare
"}},{"kind":"text","content":"Cu rădăcini în științele neurocognitive, prinde încet teren în educație conceptul de ”design universal pentru învățare” – UDL, Universal Design for Learning. Conștienți de natura unică a fiecărui elev, în loc să impunem o soluție pentru toți elevii clasei, ar trebui să propunem experiențe de învățare diverse, care să se potrivească fiecăruia, maximizând șansele de progres.
\n\nScopul designului universal este proiectarea unei activități de învățare astfel încât:
\n\nConcret, designul universal ne propune să gândim activități care să-i ajute în mod real pe elevii din clasa noastră să parcurgă conținuturile pe care le propunem:
\n\n","id":"i341708ee","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"iae65b827","visual":{"css":"&{flex-basis:20%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c864c58bae83"}]},{"kind":"cell","id":"idb858ed7","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"
Reflecție:
\n\nSunt unele demersuri mai utile pentru elevii slabi, elevii buni sau pentru cei timizi? Care? Indicați-le cu un simbol, în coloanele dedicate: elevi buni 😊 , elevi slabi B , elevi timizi A
","id":"i3bad692e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i1e6a89d7","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i86fec747","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"row","id":"i30677e89","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"ia530b989","kids":[{"kind":"text","id":"i9947af48","content":"\n\n
| \n\t\t\t Activități de design al învățării \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t 😊 \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t B \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t A \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să pregătim întotdeauna un suport vizual (planșe din carton, ppt, prezi, sway etc.) pentru prezentările pe care le facem; \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să integrăm, pe cât posibil, scurte filme relevante, soft educațional, secvențe de lecție interactive, exerciții de grup etc. – atât în ceea ce numim ”activitate de predare”, cât și în activitățile de învățare și de evaluare; \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să variem strategia didactică și schimbăm abordarea pe care o folosim cel mai frecvent, desfășurând mai multe lecții pe strategie inductivă, în laborator sau în curtea școlii, împărțind elevii în grupuri de nivel egale sau mixte etc. \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să evaluăm elevul nu doar în situații „convenționale” și la final, ci și pe parcurs, apreciind diverse produse ale activităților (fie și în format digital, online), schimbând formatul testului, ținând cont de evaluările colegilor săi sau de semnificația contribuției lui într-un grup de lucru etc. \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să avem întotdeauna în vedere motivarea elevilor și antrenarea lor în activitate – dacă reușim să-i facem să participe voluntar, înseamnă că am proiectat și am desfășurat o lecție bună. \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t \n\t\t\t | \n\t\t
\n\n
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"
Designul universal este, în mod particular, potrivit pentru instruirea asistată de calculator, fiind de altfel un concept inspirat și propulsat de posibilitățile pe care noile tehnologii le aduc în educație. Depășind perioada manualului unic și lipsei materialelor didactice, avem acum o varietate de resurse complementare pe care le putem aduce cu ușurință în clasă, oferind elevilor alternativa care le este cea mai apropiată și mai plauzibilă din perspectiva nivelului, potențialului și așteptărilor lor.
","id":"i6d79a212","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:152%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"row","id":"i53588f40","kids":[{"kind":"cell","id":"ifb6843d8","kids":[{"kind":"text","id":"ide1c33cc","content":"| \n\t\t\t Activități de design al învățării \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t Da/ Parțial/ Nu \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să pregătim întotdeauna un suport vizual (planșe din carton, ppt, prezi, sway etc.) pentru prezentările pe care le facem; \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t ... \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să integrăm, pe cât posibil, scurte filme relevante, soft educațional, secvențe de lecție interactive, exerciții de grup etc. – atât în ceea ce numim ”activitate de predare”, cât și în activitățile de învățare și de evaluare; \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t ... \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să variem strategia didactică și schimbăm abordarea pe care o folosim cel mai frecvent, desfășurând mai multe lecții pe strategie inductivă, în laborator sau în curtea școlii, împărțind elevii în grupuri de nivel egale sau mixte etc. \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t ... \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să evaluăm elevul nu doar în situații „convenționale” și la final, ci și pe parcurs, apreciind diverse produse ale activităților (fie și în format digital, online), schimbând formatul testului, ținând cont de evaluările colegilor săi sau de semnificația contribuției lui într-un grup de lucru etc. \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t ... \n\t\t\t | \n\t\t
| \n\t\t\t să avem întotdeauna în vedere motivarea elevilor și antrenarea lor în activitate – dacă reușim să-i facem să participe voluntar, înseamnă că am proiectat și am desfășurat o lecție bună. \n\t\t\t | \n\t\t\t\n\t\t\t ... \n\t\t\t | \n\t\t
Reflecție:
\n\nÎn ce măsură resursele în format digital – aplicații online, soft educațional, manuale digitale, resurse online și platforme virtuale – pot facilita implementarea principiilor designului universal pentru învățare?
\n\nScrieți DA, PARȚIAL sau NU în dreptul fiecărei activități.
","id":"ied77e73b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:152%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i7dfea5c7","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i7ec4d6b6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i46fc3004","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i0bd3a5cf","kids":[{"kind":"text","content":"2.8. Proiectarea unei învățări participative și antrenante. Gamification
","id":"i955ca41f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmark936bcefd","content":"2.8. Proiectarea unei învățări participative și antrenante. Gamification
"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i511b94dc","kids":[{"kind":"text","content":"Doi indicatori constituie reperele pentru aprecierea calității activității unui educator, performanța școlară și participarea elevilor în activitățile didactice propuse.
\n\nÎn esență, performanța școlară este ceea ce măsurăm prin notele din catalog. Performanța este în interdependență cu participarea, într-o bună măsură: este mai probabil ca un elev cu performanțe bune să participe activ la activități și este de așteptat ca un elev care este atent și activ să învețe mai bine.
\n\nParticiparea elevilor în activitățile de învățare nu se obține obligându-i sau așteptându-ne să înțeleagă scopul final al învățării școlare și valoarea potențială a informației pe care le-o prezentăm (deși și acestea au rolul lor, la nivelurile de școlaritate mai înalte). Folosirea exclusivă a acestei tactici în învățământ este antipedagogică și contraproductivă, conducând la asocierea învățării școlare cu monotonie, plictiseală, frustrare, anxietate. Cu alte cuvinte, sabotăm însuși scopul educației.
\n\nProvocarea pentru profesori este să gândească activități antrenante, care să îi atragă pe elevi în învățare – însă este evident că, de cele mai multe ori, o (aceeași) activitate nu satisface interesele și nevoile tuturor elevilor dintr-o clasă și nici nu se situează în zona proximei dezvoltări a fiecăruia. De aceea, avem două direcții de optimizare a activităților didactice, care se pot îmbina în practică:
\n\nPe aproape fiecare secvență, învățarea poate și ar trebui să fie o activitate plăcută pentru elevi, recompensându-le efortul prin satisfacția de a reuși, de a atinge un obiectiv anunțat, de a se autodepăși, de a participa împreună cu colegii și cadrul didactic. Ingredientele principale sunt curiozitatea, jocul și participarea. Din partea profesorului, realizarea activităților de învățare atractive presupune disponibilitate și deschidere, cunoașterea elevilor, cunoașterea instrumentelor pedagogice, creativitate și multă muncă.
\n\nLa acestea se adaugă încă o componentă esențială: materialele-resursă disponibile. Materialul didactic, în ziua de azi, este ubicuu – idei de activități, platforme de învățare și informații în diverse formate (text, imagine, audio, video) se pot găsi pe Internet, la orice disciplină și pentru orice nivel de studiu.
","id":"i350b4561","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"ic99861c0","kids":[{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i99643493","kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8535a8bae82"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:34%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i0fb71905","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","id":"ied4a7a4b","content":"Reflecție:
\n\n(1) Care ar fi valoarea adăugată a activităților de învățare realizate cu suport TIC, comparativ cu cele desfășurate convențional?
\n\n(2) În ce măsură și în ce condiții se pot transpune pe o platformă educațională online toate unitățile de învățare de la disciplina/ disciplinele dvs.?
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c87cff8bae92"}]}],"id":"i4e050bd5","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"text","content":"Proiectarea situațiilor educative nu este ușoară, iar proiectarea situațiilor educative de calitate susținute de resurse digitale presupune un efort dublu, în care elementele pedagogiei tradiționale se combină cu cele asociate participării active, adesea prin joc, la activități care să antreneze toți elevii (sau fiecare elev). Un model explicativ pentru ansamblul reperelor de design al instruirii pe care trebuie să le avem în vedere realizează o corespondență între partea de „învățare” și partea de „fun” (Quinn, 2005), construind astfel un instrument util pentru proiectarea activităților educaționale participative în formă ludică.
","id":"i4e2cc9f5","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i62b4daa8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i960c2afe","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i99502fc3","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"ic9dd632f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i2513576c","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"if4ca53f2","visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Condiții ale învățării
","id":"ia1cd5ac2","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"icf896d84","visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Condiții ale activității atractive și antrenante
","id":"i4445d0cf","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i33641210","visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Sinergie, implicații, explicații
","id":"i4fb48525","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"id4472911","visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu concret
\n\nScrieți aici, pe scurt, un exemplu de aplicare a fiecărei „condiții a învățării”, din activitatea dvs. la catedră sau din experiența dvs. de școlar
","id":"ia21c2173","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"if94716c1","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i41f5dd79","kids":[{"kind":"text","content":"Contextualizare
","id":"ib012b196","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"ib0a15282","kids":[{"kind":"text","content":"Coerență tematică
","id":"i8609970d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i1699e040","kids":[{"kind":"text","content":"1. Temă: Activitatea participativă trebuie să aibă un context, o tematică, o „poveste” – se pot utiliza personaje și situații cunoscute de toți elevii, spre exemplu, Vestul sălbatic, epoca dinozaurilor, NASA, călătoria pe Lună, expediție cu grupul, celebrități din muzică, politică, științe etc. Chiar și feedback-ul trebuie să fie grefat pe tema aleasă, ca un dialog, apreciere sau sfat în contextul respectiv.
","id":"i6a4fc9f5","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"iaeacd7a4","kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu concret
\n\n","id":"i5552001e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i3aafd1ad","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"iae76fe11","kids":[{"kind":"text","content":"
Obiective precise
","id":"i8325d9d8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i9fe86765","kids":[{"kind":"text","content":"Scop precis
","id":"i699264ea","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"ie76ddc22","kids":[{"kind":"text","content":"2. Scop: Obiectivul trebuie clar și cunoscut de la început, astfel încât pe parcurs elevul să poată face alegeri în cunoștință de cauză. Este motivația pentru acțiune și dă măsura progresului. Ideal este ca scopul să fie integrat natural în contextul/ tematica activității.
","id":"i137f173b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i87491ae6","kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu concret
\n\n","id":"i82cd5e2d","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"ic10be1ba","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"iee08274d","kids":[{"kind":"text","content":"
Provocare potrivită
","id":"ia712cb32","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i4bfc1a05","kids":[{"kind":"text","content":"Provocare echilibrată
","id":"i116b67fb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i60948274","kids":[{"kind":"text","content":"3. Provocare: O experiență antrenantă trebuie să aibă o provocare potrivită pentru nivelul de vârstă sau orizontul de interese al elevului și adecvată nivelului de cunoștințe în domeniu – trebuie să se situeze în zona proximei dezvoltări. De asemenea, aceasta trebuie să determine o succesiune de sarcini de lucru echilibrate și ponderate ca nivel de dificultate (de la simplu, nivel începător, la complex, nivel avansat), pentru a însoți adecvat progresul elevului.
","id":"icc5fc57b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i07d03556","kids":[{"kind":"row","id":"i45106f77","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"iaed13fbe","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"text","id":"i0c6c158f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Exemplu concret
\n\n"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"id043b6e2","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i3bb5e13f","kids":[{"kind":"text","content":"
Ancorare în tematică
","id":"ia91c6d46","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"ifd8770de","kids":[{"kind":"text","content":"Relevanța acțiunii pentru domeniu
","id":"iec3c9771","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i5e027a9f","kids":[{"kind":"text","content":"4. Legătura acțiune-conținut disciplinar: Situațiile scenariului activității trebuie să solicite aplicarea cunoștințelor și exersarea capacităților vizate de obiectivele de învățare.
","id":"ic85881eb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i481fda80","kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu concret
\n\n","id":"i315d4762","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i31a34889","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"icc5a0572","kids":[{"kind":"text","content":"
Relevanță
","id":"ia9d39ba8","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i09fc6ed8","kids":[{"kind":"text","content":"Relevanța problemei pentru cel care învață
","id":"i289dfd11","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i68befa93","kids":[{"kind":"text","content":"5. Legătura problemă-elev: Un alt criteriu pentru alegerea tematicii este conexiunea cu interesele elevului (sau ale grupului clasă) – poate reacționa mai bine la anumiți factori emoționali și motivaționali, la anumite abordări cognitive, la sarcini competitive sau la cele colaborative etc. În plus, dacă știți de stil de rezolvare de probleme, ce prejudecăți sau idei preconcepute are, puteți proiecta mai bine sarcinile de lucru sau puteți detecta, pe parcurs, sursa eventualelor greșeli.
","id":"icb4b7b16","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i21140905","kids":[{"kind":"text","id":"i914b4ef6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Exemplu concret
\n\n"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"ib1d4ee12","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"ib2647fee","kids":[{"kind":"text","content":"
Caracter deschis/ liber. Posibilități exploratorii
","id":"ice801e3a","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i7904180b","kids":[{"kind":"text","content":"Alegeri ale parcursurilor acțiunii
","id":"i3500e505","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i1b43b8ae","kids":[{"kind":"text","content":"6. Activism: O activitate de învățare eficientă oferă posibilități de interacțiune (cognitivă) cu conținutul învățării și de construcție a propriei înțelegeri pe baza acestei interacțiuni. Elevul trebuie să fie activ în luarea deciziilor, iar scenariul trebuie să conțină suficiente ramificații pentru a-l ține atent și antrenat în activitate.
","id":"idf0645e2","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i773dad66","kids":[{"kind":"text","content":"Exemplu concret
\n\n","id":"i19ca1563","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i61954f24","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"iaa835b94","kids":[{"kind":"text","content":"
Manipulare activă
","id":"i7e28891a","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i6ed01574","kids":[{"kind":"text","content":"Manipulare directă
","id":"idfdb439e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"iaf484a3c","kids":[{"kind":"text","content":"7. Interacțiune directă: Este preferabil ca elevul să aibă posibilitatea de a acționa (motric) asupra reprezentărilor conținutului învățării. Într-o situație convențională, de exemplu, e mai bine să aibă cartonașe cu descrierile opțiunilor decât să-i fie prezentate oral. A face clic, a derula o listă, a apăsa o tastă direcțională, a întoarce un cartonaș pentru explicații, a da start unei simulări și a o opri când dorește – sunt elemente ale interacțiunii directe.
","id":"idb8c5b56","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"iee234135","kids":[{"kind":"text","id":"id087cbca","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Exemplu concret
\n\n"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i59c751fb","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i1117d9a8","kids":[{"kind":"text","content":"
Feedback corespunzător
","id":"if9746f8b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i9d1310ea","kids":[{"kind":"text","content":"Asociere
","id":"icd85cf53","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i12a5ee84","kids":[{"kind":"text","content":"8. Feedback: Orice decizie are o consecință cu o anumită semnificație pentru parcursul de învățare. Consecințele alegerilor trebuie prezentate, preferabil în forma derulării scenariului de joc/ activitate, pe ramificația respectivă, până la o nouă decizie, astfel încât elevul să-și construiască propria înțelegere pe secvența parcursă. „Povestea” primează, elevul nu trebuie „scos” din scenariu deoarece activitatea își pierde caracterul imersiv, antrenant – un personaj (feedback verbal) sau o situație în același context tematic îi oferă feedback. În scenarii complexe, feedback-ul poate surveni mai târziu, după ce elevul a luat alte decizii conexe care converg către o consecință.
","id":"ic296b83b","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i40366320","kids":[{"kind":"text","id":"i1ef22b38","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Exemplu concret
\n\n"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i2de747e0","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i0ab96ab9","kids":[{"kind":"text","content":"
Captarea atenției
","id":"i787c8ae7","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:46%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"id47d1f4d","kids":[{"kind":"text","content":"Noi informații și evenimente
","id":"i101ed978","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:56%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i04f9a381","kids":[{"kind":"text","content":"9. Afect: Fiecare secvență a scenariului trebuie să fie impredictibilă, într-o cât mai mare măsură. Din când în când, alegerile pot fi fortuite, informația disponibilă pentru decizii nefiind completă sau suficient structurată – astfel, parcursul devine mai interesant, dramatic, în același timp oferind șanse tuturor elevilor de a atinge într-un timp dat obiectivul de învățare.
\n\nÎn plus, mai ales în ce privește materialele în format digital, se impune o atenție specială la elementele vizuale și auditive de context: culorile utilizate, corpul de literă, modul de adresare, efectele sonore nu trebuie să fie distractori, ci să fie în ton cu tematica și scenariul ales, să întărească mesajul și să contribuie la senzația de realism.
","id":"iabdc3b7e","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:140%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"i6b075588","kids":[{"kind":"text","id":"i6b35d557","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"content":"Exemplu concret
\n\n"}],"visual":{"css":"&{flex-basis:86%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"i0126bd20","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i6c4bc8a1","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"text","content":"
Sarcină de lucru:
\n\nTIC oferă posibilitatea creării unui parcurs de învățare participativ și antrenant, prin crearea și alăturarea de tipuri variate de resurse interactive pentru o situație de învățare.
\n\nPe baza modelului integrat de mai sus, identificați 2-3 aspecte de evitat atunci când proiectați un parcurs de învățare cu suportul TIC. Cum NU ar trebui să fie un scenariu de activitate de învățare în mediul virtual? Se aplică aceste restricții și activităților didactice „convenționale”, desfășurate față-în-față cu elevii?
","id":"iae15ff25","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]},{"kind":"cell","id":"i41e81b35","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c8761b8bae90"}]}],"id":"ib7332f7f","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"row","id":"i76ab98c0","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"kids":[{"kind":"cell","id":"i40126452","kids":[{"kind":"text","id":"i604edce1","content":"Resurse:
","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"},"bookmark":{"id":"bookmarkc09fa645","content":"Resurse
"}},{"kind":"row","kids":[{"kind":"cell","id":"i751cb1c5","kids":[{"kind":"image","id":"5d6e916cf7e4c886568bae88"}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"id":"id7ebc3c2","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:178%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}},{"kind":"cell","id":"ie9eccacb","kids":[{"kind":"text","content":"*** Taxonomia lui Bloom revizuită. Dimensiunea proceselor cognitive. Platforma iTeach. Online: https://iteach.ro/pagina/1111/
\n\nCohen, L. et alii (2004). A Guide to Teaching Practice. 5th Edition. London: RoutledgeFalmer.
\n\nCucoş, C. (2002), Pedagogie. Iași: Polirom.
\n\nEagleton, M. (2008). Universal Design for Learning. EBSCO Research Starters: EBSCO Publishing Inc. Online: https://www.ebscohost.com/uploads/imported/thisTopic-dbTopic-1073.pdf
\n\nGagné, R.M. & Briggs, L.J. (1977). Principii de design al instruirii. București: E.D.P.
\n\nJinga, I. & Negreț-Dobridor, I. (2004). Inspecția școlară și design-ul instrucțional. București: Aramis Print.
\n\nLindstrom, C. & Drolet, B.M. (2017). What Is Universal Design for Learning? In: What’s Missing? Best Practices for Teaching Students with Disabilities. Lanham: Rowman & Littlefield.
\n\nMeyer, A. & Rose, D. H. (1998). Learning to read in the computer age. Cambridge, MA: Brookline.
\n\nPotolea, D. (2002). Conceptualizarea curriculum-ului. În: Păun Emil, Dan Potolea (coord). Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Iași: Editura Polirom.
\n\nQuinn, C.N. (2005). Engaging Learning. Designing e-Learning Simulation Games. San Francisco: Pfeiffer.
\n\nTardy, M. (1993). La transpozition didactique. In J. Houssaye (Ed.), La pédagogie: une encyclopédie pour aujourd'hui. Paris: E.S.F.
\n\nUDL Center/ CAST. Principii de Design Universal pentru Instruire. Online (mai 2017): http://www.udlcenter.org/sites/udlcenter.org/files/UDL_Guidelines_v1.0-RO.pdf
","id":"ie9f052c0","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"visual":{"css":"&{flex-basis:457%;}","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}]}],"id":"i9f56f5c6","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"id":"i3f716817","visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}]}],"visual":{"css":"","identifiers":"element","theme":"default","launcher":"default","statusBar":"default"}}],"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element section","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e9163f7e4c886fe8bad30"},"5d6e916cf7e4c82e618bae6a":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/1.png","name":"1.png","mimetype":"image/png","bytes":332977,"width":634,"height":640,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c82e618bae6a"},"5d6e916cf7e4c846f48bae6d":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/2.jpg","name":"2.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":237808,"width":1920,"height":1152,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c846f48bae6d"},"5d6e916cf7e4c85cd78bae6b":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/3.jpg","name":"3.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":865319,"width":1440,"height":1920,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c85cd78bae6b"},"5d6e916cf7e4c8bdc78bae6e":{"type":"video","title":"Youtube video, 5 minute: https://www.youtube.com/watch?v=CpxOmJ3m5LQ
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/4.mp4","name":"4.mp4","mimetype":"video/mp4","bytes":684829,"width":640,"height":360,"index":0}],"extra":[{"url":"data/static/media/5.jpg","name":"5.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":176315,"width":640,"height":360,"index":0}]},"help":"","external":"https://www.youtube.com/watch?v=CpxOmJ3m5LQ","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8bdc78bae6e"},"5d6e916cf7e4c8d0218bae6c":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/1.png","name":"1.png","mimetype":"image/png","bytes":332977,"width":634,"height":640,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8d0218bae6c"},"5d6e916cf7e4c8026d8baec8":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/6.jpg","name":"6.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":394978,"width":1280,"height":803,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8026d8baec8"},"5d6e916cf7e4c80a668baed1":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/7.png","name":"7.png","mimetype":"image/png","bytes":364945,"width":1858,"height":841,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c80a668baed1"},"5d6e916cf7e4c813248baeb9":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/8.png","name":"8.png","mimetype":"image/png","bytes":265870,"width":500,"height":379,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c813248baeb9"},"5d6e916cf7e4c8206b8baec7":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/9.png","name":"9.png","mimetype":"image/png","bytes":1253923,"width":1895,"height":997,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8206b8baec7"},"5d6e916cf7e4c821868baecd":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/10.png","name":"10.png","mimetype":"image/png","bytes":136457,"width":1024,"height":768,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c821868baecd"},"5d6e916cf7e4c84db28baecb":{"type":"video","title":"Padlet
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/11.mp4","name":"11.mp4","mimetype":"video/mp4","bytes":4014680,"width":1920,"height":842,"index":0}],"extra":[{"url":"data/static/media/9.png","name":"9.png","mimetype":"image/png","bytes":1253923,"width":1895,"height":997,"index":0}]},"help":"","external":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"show"},"id":"5d6e916cf7e4c84db28baecb"},"5d6e916cf7e4c85c478baec1":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/12.png","name":"12.png","mimetype":"image/png","bytes":71842,"width":400,"height":178,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c85c478baec1"},"5d6e916cf7e4c85d718baec4":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/13.png","name":"13.png","mimetype":"image/png","bytes":96788,"width":1005,"height":608,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c85d718baec4"},"5d6e916cf7e4c865ab8baec2":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/14.png","name":"14.png","mimetype":"image/png","bytes":94426,"width":1263,"height":677,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c865ab8baec2"},"5d6e916cf7e4c868f18baed2":{"type":"video","title":"Exemplu de lucru SWAY
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/15.mp4","name":"15.mp4","mimetype":"video/mp4","bytes":13033581,"width":1920,"height":904,"index":0}],"extra":[{"url":"data/static/media/16.png","name":"16.png","mimetype":"image/png","bytes":1014945,"width":1795,"height":936,"index":0}]},"help":"","external":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c868f18baed2"},"5d6e916cf7e4c88ab58baed5":{"type":"video","title":"Exemplu suport vizual Prezi
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/17.mp4","name":"17.mp4","mimetype":"video/mp4","bytes":3119348,"width":1920,"height":904,"index":0}],"extra":[{"url":"data/static/media/18.jpg","name":"18.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":93863,"width":890,"height":600,"index":0}]},"help":"","external":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c88ab58baed5"},"5d6e916cf7e4c89d258baeba":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/19.png","name":"19.png","mimetype":"image/png","bytes":243674,"width":500,"height":339,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c89d258baeba"},"5d6e916cf7e4c89f318baecf":{"type":"video","title":"Exemplu de lucru in https://www.wordclouds.com/
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/20.mp4","name":"20.mp4","mimetype":"video/mp4","bytes":11585819,"width":960,"height":420,"index":0}],"extra":[{"url":"data/static/media/21.png","name":"21.png","mimetype":"image/png","bytes":310642,"width":1386,"height":839,"index":0}]},"help":"","external":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c89f318baecf"},"5d6e916cf7e4c8ab518baebc":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/22.png","name":"22.png","mimetype":"image/png","bytes":195436,"width":394,"height":527,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8ab518baebc"},"5d6e916cf7e4c8fe4f8baebd":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/23.png","name":"23.png","mimetype":"image/png","bytes":138393,"width":1894,"height":921,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8fe4f8baebd"},"5d6e916cf7e4c815ae8bae8b":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/24.jpg","name":"24.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":17448,"width":357,"height":304,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c815ae8bae8b"},"5d6e916cf7e4c81e868bae81":{"type":"quiz","title":"Titlu resursă chestionar","description":"","body":[{"title":"Ordonați caracteristicile evaluării autentice, prioritizându-le în ordinea preferinței pentru elevii dvs. Plasați pe primele locuri cele pe care credeți că elevii le vor aprecia cel mai mult.
\n\n","shuffled":false,"mode":"multiple_choices","uid":"icf5cdf74","answers":[{"text":"propun rezolvări pentru probleme reale, utilizând competențe din mai multe discipline;
","isCorrect":true,"uid":"if6f6acbd"},{"text":"construiesc machete, pagini web, reprezentări grafice, dispozitive sau roboți;
","isCorrect":false,"uid":"i311f5811"},{"text":"realizează experimente științifice sau cercetări sociale;
","isCorrect":false,"uid":"answer91fe1733"},{"text":"se documentează și scriu articole sau rapoarte.
","isCorrect":false,"uid":"answer7dc7aed7"}]}],"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"show","statusBar":"hide"},"id":"5d6e916cf7e4c81e868bae81"},"5d6e916cf7e4c83a7f8bae7c":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/1.png","name":"1.png","mimetype":"image/png","bytes":332977,"width":634,"height":640,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c83a7f8bae7c"},"5d6e916cf7e4c8535a8bae82":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/1.png","name":"1.png","mimetype":"image/png","bytes":332977,"width":634,"height":640,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8535a8bae82"},"5d6e916cf7e4c864c58bae83":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/1.png","name":"1.png","mimetype":"image/png","bytes":332977,"width":634,"height":640,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c864c58bae83"},"5d6e916cf7e4c8761b8bae90":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/25.jpg","name":"25.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":622100,"width":1920,"height":1288,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8761b8bae90"},"5d6e916cf7e4c87cff8bae92":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/26.jpg","name":"26.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":608343,"width":1920,"height":1440,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c87cff8bae92"},"5d6e916cf7e4c880ac8bae8c":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/27.jpg","name":"27.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":53796,"width":595,"height":536,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c880ac8bae8c"},"5d6e916cf7e4c885ab8bae97":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/28.jpg","name":"28.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":527342,"width":1920,"height":1188,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c885ab8bae97"},"5d6e916cf7e4c886568bae88":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/3.jpg","name":"3.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":865319,"width":1440,"height":1920,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c886568bae88"},"5d6e916cf7e4c8963c8bae99":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/29.jpg","name":"29.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":42223,"width":504,"height":323,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8963c8bae99"},"5d6e916cf7e4c8b8db8bae84":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/30.png","name":"30.png","mimetype":"image/png","bytes":15664,"width":766,"height":414,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8b8db8bae84"},"5d6e916cf7e4c8c5fc8bae89":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/1.png","name":"1.png","mimetype":"image/png","bytes":332977,"width":634,"height":640,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8c5fc8bae89"},"5d6e916cf7e4c8d9f38bae80":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/1.png","name":"1.png","mimetype":"image/png","bytes":332977,"width":634,"height":640,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8d9f38bae80"},"5d6e916cf7e4c8ec608bae7d":{"type":"image","title":"Titlu resursă imagine","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/2.jpg","name":"2.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":237808,"width":1920,"height":1152,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8ec608bae7d"},"5d6e916cf7e4c8f0c98bae8f":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/31.jpg","name":"31.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":28624,"width":601,"height":245,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8f0c98bae8f"},"5d6e916cf7e4c8fb858bae94":{"type":"image","title":"Titlu imagine
","description":"","sources":{"media":[{"url":"data/static/media/2.jpg","name":"2.jpg","mimetype":"image/jpeg","bytes":237808,"width":1920,"height":1152,"index":0}],"extra":[]},"help":"","visual":{"theme":"default","identifiers":"element","css":"","launcher":"default","statusBar":"default"},"id":"5d6e916cf7e4c8fb858bae94"}};